Autori > Dimitrie Anghel
Paharul fermecat
Visam privind in fundul paharului cu ceai
si-n sticla stravezie, ca-ntr-o metempsichoza,
Eu m-am vazut pe ginduri tinind in mina-o roza,
Subt un portic de aur cu bolta de email.
Ca un turban albastru pe cerul roz de mai,
Pe-un cer mai roz ca roza care-o tineam in mina,
Un domn se profileaza, si-acum vad o fintina,
Spre care o careta se-ndruma cu alai
in zgomote de-alamuri si tropote de cai
A stat acum, si iute descinde o cadina,
Lumini multicolore s-aprind si-o alba mina
Desprinde-un val de purpur de pe-un obraz balai.
Scinteie doi ochi negri si roza mea de mai
Miroas-asa de tare cind i-o arunc Stapina,
S-aude-un glas si iata ca surugiul mina
si nu mai vad careta O ! tu, cine erai?
Cine-ai fost tu? raspunde, din ce metempsichoza,
Ai revenit spre mine in tropote de cai
Ca sa dispari pe urma cu roza mea de mai,
Cu cea mai de pe urma si mai frumoasa roza?
Paharul fermecat
Aceasta pagina a fost accesata de 719 ori.