Autori > Victor Eftimiu


O fata coase la fereastra



Pe obrazul stins, pe mana-i slaba,
Pe ochii tristi din cale-afara
si-a pus pecetea nendurata
Pierduta vietii primavara.

Se scoala-ncet ... aprinde lampa ...
Mai plina-i casa si-i mai buna,
Iar ploaia pare ca-i un cantec
Ce din adanc de vremi rasuna ...

Un cantec trist si fara vorbe
Porneste-n dulcea innoptare
si lampa canta, lampa plange
Povestea unei vieti amare.

Iar acul, ochii si lumina
si ploaia care-n geamuri bate
Urzesc poemul plin de jale
Al fetelor nemaritate ...




O fata coase la fereastra


Aceasta pagina a fost accesata de 262 ori.