Autori > Anton Pann


Suflet altu n-are




Suflet altu n-are
Chin astfel de mare,
Foc astfel de greu.
Traiesc moarte vie,
Fara sa ma stie
Altul decit eu.
Ziua nu-mi da pace,
Noaptea n-am ce face,
Greu mi-e intr-ascuns.
Unde cer dreptate,
Surda rautate;
Nu-mi da nici raspuns.
Ma-ntinz in putere
Cu glas, cu vedere;
in sus si in jos.
Nu e nici o fire
Sa aiba pornire
A-mi fi spre folos.
Ce e sus ascunde
Cine stie unde,
Supt acea perdea
Carea n-o ridica,
Zicind ca e frica
Nu-l putem vedea.
Ale lui slugi sfinte,
Mii de seci cuvinte,
Celor ce vorbesc,
Care nu-i cunoaste
Ca sint vulpi, sarpi, broaste,
Ce-n zadar traiesc.
Vii la omenire,
Mai rea nesimtire,
De piatra sint toti.
Mai d-aproape rude
Mai rau nu aude,
D-ai striga cit poti.
Nu gasesti fiinta
Sa aiba credinta,
Nici intr-acel ceas
Cind paharul mortii
Sta in pragul portii.
Alt ce-a mai ramas?
Caci n-am o putere,
Sa trec printre sfere,
Doar va fi vrun loc?
Unde e astimpar,
Nici vinz, nici nu cumpar,
N-am stapin noroc;
Un loc prea departe
De vecinica moarte
Ce-acum patimesc,
Numai pentru nume
Ca ma aflu-n lume
si-adeca traiesc.





Suflet altu n-are


Aceasta pagina a fost accesata de 305 ori.