Autori > Anton Pann


Gradinarul pagupas




Un gradinar oarecind
La zapciu in sat mergind
Cu poclon de zarzavat,
intr-acest chip l-a-ntrebat:
-Cocoane, esti intelept,
si toate le judeci drept.
Rog, ca un supus ce sint,
Sa am parte de cuvint;
Cind in gradina cuiva
Va intra vrun bou cumva
si o va calca de rind,
Rasadurile pascind,
Acel sarac crestinas
Sa ramiie pagubas,
Or sa faca in alt fel,
Fiind pacat si de el ?
-Ba, ba, zapciul a zis,
in pravila este scris
Ca, cind vreun dobitoc
Va intra in vreun loc
si sadul ii va minca,
Sau calcind il va strica,
Stapinul acelui loc
Sa prinza vita pe loc,
s-a cui va fi va plati
Pe cit sa va socoti.
-Daca este asa, dar,
Zise bietul gradinar,
Ca un drept judecator
Astazi imi esti bun dator:
Vaca dumitale chiar
-Ma mir cum n-a dat in par
Ca sarind gardul s-intrind,
A pascut toate de rind.
-Ce ? zapciul s-a rastit,
Vaca mea zici c-a sarit!
si cine t-e vinovat ?
De ce nu faci gard inalt ?
sl inca mai indraznesti
Sa vii sa te jeluiesti ?
lesi afara d-aci-ti spui,
C-acum sa te bata pui.


(1841)




Gradinarul pagupas


Aceasta pagina a fost accesata de 313 ori.