Autori > Dimitrie Anghel
Cismigiul
Lui M. Sadoveanu
Penultimele frunze s-au strecurat pe-alee,
si salcia cocheta cu plete elegiace,
Ce se privea in apa cu drag ca o femeie,
A plesuvit cu totul ... Prind fulgi de-omat sa joace.
Platanii, uriasii gradinii, se despoaie
De coaja lor frumoasa, ca dupa scarlatina ...
S-a ramolit acuma si falnica gherghina
Zvarlindu-si, ca in Lenau, pe vant palita foaie.
Ca un calic ce-ar cere la trecatori pomana
Un tei la o rascruce intinde-un ram schilod
si vantul milogeste o tanguire vana,
Dosind, ca bani de aur, al frunzelor norod.
O foaie de catalpa pe-o banca solitara
Cum sta uitata-ti pare un pergament pierdut
Al cine stie carui poet necunoscut,
Ce a dormit pe-acolo in noptile de vara ...
Un carpen isi asteapta sa-i vie spanzuratul,
Cu leganari de pendul sa-si miste umbra-n luna ...
Acuaticele lebezi au indragit uscatul
Ca niste simple gaste ... Fanfare nu mai suna ;
S-au dus si doici, si bone si mandri vistavoi ...
Cu florile in sera inchis sta gradinarul ...
si trist e Cismigiul precum e calendarul,
Din care-o mana rupe cele din urma foi ...
Cismigiul
Aceasta pagina a fost accesata de 668 ori.