Autori > Dimitrie Anghel
Amiaza
E cald si linga trunchiuri umbra treptat se face tot mai mica,
Vazduhul tot nu se-nfioara de nici un zbor de rindunica.
Si doar furnicile de-alearga acuma fara de hodina,
Margele negre samanate pe drumuri albe de lumina.
in straturi florile-s trudite; un crin din cind in cind se-ndoaie
Si lung priveste-n sus, sa vada: nu se purcede-un nor de ploaie?
Dar intristat in terna iarasi isi fringe trupul zvelt in doua...
Ce n-ar da florile sa aiba acum macar un strop de roua !
Amiaza
Aceasta pagina a fost accesata de 816 ori.