• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Balul pomilor

Cu leganari abia simtite si ritmice, incet-incet,
Pe pajistea din fata casei, caisii, zarzarii si prunii,
invesmintati in haine albe se clatina in fata lunii,
Stind gata parca sa inceapa un pas usor de menuet.

Se cata ram cu ram, se-nchina, si-n urma iarasi vin la loc,
Cochetarii si gratii albe, si roze gesturi, dulci arome,
imprastie in aer, dantul acesta ritmic de fantome,
Ce-asteapta de un an de zile minuta asta de noroc.

Ce e de spuma, sus pe ramuri, se face jos de catifea,
si astfel umbrele cazute pe pajiste par mantii grele
Zvirlite de dantuitorii ce au ramas numa-n dantele,
in parcul legendar in care s-a prefacut gradina mea.

Pe gura scorburilor vintul plecat a desteptat un cint,
si-nvoalte mineci horbotate se-ntind usoare sa salute
Preludiul acestei stinse si dulci orchestre nevazute,
si-apoi cu reverente pomii s-au inclinat pin la pamint.

Ghirlanzi de flori ii leaga-n treacat si-un arc sub fiecare ram
Bolteste-albastre perspective, sub care alte cete ninse
Coboara pe pamint din ceruri, venind cu candele aprinse
Sa faca si mai alba noaptea acestui alb epitalam.

Asa-s in clipa asta toate, dar miine albii cavaleri,
Despodobiti de-atitea gratii, ce le-mprumuta luciul lunii,
Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caisii, zarzarii si prunii,
Banalii pomi din fata casei, ce-i stiu de-atitea primaveri.





Balul pomilor


Aceasta pagina a fost accesata de 815 ori.