• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Crizanteme

Se trec si florile de toamna, cele din urma flori, si-n casa
Langa oglinzile-obosite, o fata subreda si pala
Preschimba florile in vase, evlavios ca o vestala.
- Mor florile mahnite, toamna, in casa cui n-a fost
mireasa ...

inc-un manunchi, si cate visuri si primaveri -
cata ruina!
Dac-ar avea grai ca sa spuie, oglinda cate n-ar mai spune:
A tale braţe obosite putere n-ar avea s-adune
Troienele de flori bogate, culese zilnic din gradina.

Norocu-ntailor branduse culese-n zori de zi pe roua ...
Cum s-a trecut, si cum trec toate pan-vine moartea
sa te cheme;
Azi vasele-s impodobite cu triste flori de crizanteme:
in lacrimi tremura oglinda ca faţa apelor cand ploua.

si-mbraţisaţi alaturi plangem, plangi blanda, candida
vestala,
Din lacrimi linistea sporeste, s-a fi tarziu pricepi
ce-nseamna.
Brandusele-nfloresc de-a pururi si poate soarele
de toamna
S-o-nduiosa ca sa-ţi arunce pe frunte mandra lui beteala.





Crizanteme


Aceasta pagina a fost accesata de 720 ori.