• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Riga Crypto si Lapona Enigel

Balada


Menestrel trist, mai aburit
Ca vinul vechi ciocnit la nunta,
De cuscrul mare daruit
Cu pungi, panglici, beteli cu funta,

Mult indaratnic menestrel,
Un cantec larg tot mai incearca,
Zi-mi de lapona Enigel
si Crypto, regele-ciupearca!

- Nuntas fruntas!
Ospatul tau limba mi-a fript-o,
Dar, cantecul, tot zice-l-as,
Cu Enigel si riga Crypto.

- Zi-l menestrel!
Cu foc l-ai zis acum o vara;
Azi zi-mi-l strans, incetinel,
La spartul nuntii, in camara.
           *
Des cercetat de padureti
in pat de rau si-n huma unsa,
imparatea peste bureti
Crai Crypto, inima ascunsa,

La vecinic tron, de roua parca!
Dar printre ei barfeau buretii
De-o vrajitoare manatarca,
De la fantana tineretii.

si rai ghioci si toporasi
Din gropi ieseau sa-l ocarasca,
Sterp il faceau si naravas,
Ca nu voia sa infloreasca.

in tari de gheata urgisita,
Pe-acelasi timp traia cu el,
Lapona mica, linistita,
Cu piei, pre nume Enigel.

De la iernat, la pasunat,
in noul an, sa-si duca renii,
Prin aer ud, tot mai la sud,
Ea poposi pe muschiul crud
La Crypto, mirele poienii.

Pe trei covoare de racoare
Lin adormi, torcand verdeata:
Cand langa san, un riga span,
Cu eunucul lui batran,
Veni s-o-mbie, cu dulceata:

- Enigel, Enigel,
ti-am adus dulceata, iaca.
Uite fragi, tie dragi,
Ia-i si toarna-i in puiaca.

- Riga span, de la san,
Multumesc Dumitale.
Eu ma duc sa culeg
Fragii fragezi, mai la vale.

-Enigel, Enigel,
Scade noaptea, ies lumine,
Daca pleci sa culegi,
incepi, rogu-te, cu mine.

-Te-as culege, riga bland...
Zorile incep sa joace
si esti umed si plapand:
Teama mi-e, te frangi curand,
Lasa. - Asteapta de te coace.

-Sa ma coc, Enigel,
Mult as vrea, dar vezi, de soare,
Visuri sute, de macel,
Ma despart. E rosu, mare,
Pete are fel de fel;
Lasa-l, uita-l, Enigel,
in somn fraged si racoare.

- Riga Crypto, riga Crypto,
Ca o lama de blestem
Vorba-n inima-ai infipt-o!
Eu de umbra mult ma tem,

Ca daca-n iarna sunt facuta,
si ursul alb mi-e varul drept,
Din umbra deasa, desfacuta,
Ma-nchin la soarele-ntelept.

La lampi de gheata, supt zapezi,
Tot polul meu un vis viseaza.
Greu taler scump cu margini verzi
De aur, visu-i cerceteaza.

Ma-nchin la soarele-ntelept,
Ca sufletu-i fantana-n piept,
si roata alba mi-e stapana,
Ce zace-n sufletul-fantana.

La soare, roata se mareste;
La umbra, numai carnea creste
si somn e carnea, se dezumfla,
Dar vant si umbra iar o umfla...

Frumos vorbi si subtirel
Lapona dreapta, Enigel,
Dar timpul, vezi, nu adasta,
Iar soarele acuma sta
Svarlit in sus, ca un inel.

- Plangi, preacuminte Enigel!
Lui Crypto, regele-ciupearca.
Lumina iute cum sa-i placa?
El se desface usurel
De Enigel,
De partea umbrei moi, sa treaca...

Dar soarele, aprins inel,
Se oglindi adanc in el;
De zece ori, fara sfiala,
Se oglindi in pielea-i cheala.

si sucul dulce inacreste!
Ascunsa-i inima plesneste,
Spre zece vii peceti de semn,
Venin si rosu untdelemn
Mustesc din funduri de blestem;

Ca-i greu mult soare sa indure
Ciupearca cruda de padure,
Ca sufletul nu e fantana
Decat la om, fiara batrana,
Iar la faptura mai firava
Pahar e gandul, cu otrava,

Ca la nebunul riga Crypto,
Ce focul inima i-a fript-o,
De a ramas sa rataceasca
Cu alta fata, mai craiasca:

Cu Laurul-Balaurul,
Sa toarne-n lume aurul,
Sa-l toace, gol la drum sa iasa,
Cu masalarita-mireasa,
Sa-i tie de imparateasa.





Riga Crypto si Lapona Enigel


Aceasta pagina a fost accesata de 1190 ori.