Autori > Jean Bart
George Calinescu - Jean Bart: Europolis
Lui Jean Bart ii datoram un simpatic roman de medii maritime, Europolis, scirs cu indemanare, desi fara adancime. Unghiul de vedere al umanitatii e zolist, in modul mai emotionat si mai artist al fratilor de Goncourt, caci se urmaresc cauzele sociale prin care o femeie se prabuseste. Romanul e facut din scene de comedie si din momente patetice, imbinate cu inlesnire intr-o naratiune obiectiva, care fara a atinge complexitatea, starneste indeajuns meditatia asupra eternului uman. Stamati Marulis, patronul cafenelei din fata debarcaderului din Sulina, primeste din America o scrisoare de la fratele sau Nicola, imbarcat pe vremuri marinar pe un vapor francez. Un American, fie si din Guyana, nu poate fi decat miliardar. Toata colonia greceasca e in fierbere, in nadejdea ca averea Americanului va da avant afacerilor. Disputandu-si pe presupusul capitalsit, familia se imparte in doua tabere. Americanul soseste simplu si cu putine bagaje, aducand cu sine pe Evantia, fata nascuta din convietuirea cu o indigena de culoare. Primiti cu alai mare si inconjurati de cele mai fine atentii, cei doi izbutesc sa fie acceptati chiar in cercul protocolar si inchis al Comisiunii europene a Dunarii. Stamati a facut cheltuieli mari si bancile i-au deschis cele mai larg credit. Oarecare mirare produce rezistenta Americanului la orice propuneri de afaceri, dar totul e pus pe seama unei mari siretenii. Evantia face cunostinta cu ofiterul de marina Neagu, om timid, care nu are destula initiativa erotica. In calea ei rasare, din nefericire, un alt ofiter, Deliu, fost amant al Penelopei, sotia lui Stamati Marulis, si poreclit si Marchizul de Priola, pentru tehnica cinica si fara gres cu care cucereste femeile. Deliu a facut prinsoare ca va seudce pe Evantia si castiga. Neagi pleaca atins in suflet, Deliu fuge ca sa scape de amandoua femeile si Penelopa, geloasa, se sinucide. Sotul face nevestei o inmormnatare stralucita si-i dedica un cult nestins, pana ce afla ca Penelopa lasase averea comunitatii. Atunci sotul dezamagit da foc casei si fuge. Exasperati ca Americanul nu scoate niciun ban, compatriotii incep sa se informeze. "Inteleptul Logaridis" descopera ca Nicola fusese deportat in Guyana pentru o crima savarsita pe vapor (de atlfel in legitima aparare). Fata crescuse sub ingrijirea calugaritelor misionare. Era sarac. Dupa ce vanduse tot, venise in Europa. Banii ii cheltuise cu drumul si acum nu mai avea nimic. De acum incolo incepe tragedia lui Nicola si a Evantiei. Lumea ii ocoleste, autoritatile incearca expulzarea lor. Hamalii din port nu vor sa primeasca pe batran la lucru, fac greva. Americanul e silit sa intre intr-o afacere de contrabanda si e impuscat, Evantia, ramasa pe drumuri, devine stea de cabaret, protejata de un batran aspru, Jak tapeurul, pana ce se imbolnaveste de tuberculoza si moare dupa ce daduse nastere unui copil.
Anecdotica este, precum se vede, abundenta si creaza prin ea insasi atmosfera. Intrigile coloniei, viata contrabandistilor, a hamalilor, mediul naval, cabareturile marinaresti, societatea interlopa din port, sunt infatisate cu multa competenta. Fiinta exotica trnasplantata in teritoriu neprielnic care piere pe malurile Dunarii, dezgustata de carne si cu dorul bananelor si nucilor de cocos, existenta ratacitoare a lui Nocla, sugereaza un lirism naval, o tristeta a dezadaptarii, amintind nostalgiile simbolizate in corabii, porturi si cabarete de mateloti, ale lui Pierre Loti.
George Calinescu, Istoria literaturii romane dela origini pana in prezent, 1941, pg. 598-599
George Calinescu - Jean Bart: Europolis
Aceasta pagina a fost accesata de 791 ori.