Autori > Dimitrie Bolintineanu


Marirea lui Mihai



I.

Din trei tari romane, cei mai mari s-aduna
si cu trei coroane pe Mihai cununa.
La prea mandre mese capitanii-nchin
Pentru sanatatea regelui crestin.
Dulcile sperante ce pe toti conjoara
impletesc cu roze timpul care zboara.
Mana verginala, frageda ca crin,
Atragea din harpe sunetul divin,
Iar accentul vocii cei armonioase
Se-ntuna cu-aceste vorbe gratioase:

"Tu, reunire splendida,
De minte, de tarie,
D-amor; cereasca glorie!
Sublima armonie!
Ce-n coama dalba-a zorilor
Versi valuri auroase
si pe gurita verginei
Pui roze gratioase,
Uneste d-astazi tarile

C-o singura cununa!
Protege-a noastra patrie
si domnul ce-o rejuna!
Asculta rugaciunile-i,
Vezi lacrimile-i line
Ce zbor cu fumul florilor,
Prin spatiu, catre tine!"

Astfel canta hora junelor vergine.
Dar Mihai revarsa lacrime divine.

II.

Domnul trece noaptea singur in veghere.
Inima-i rapita fuge spre durere,
Pana somnul dulce cu-aripa-i d-eben
Vine de-i imbata sufletul sau demn.
Printre vise vede o fantasma dulce.
Fata-i ca lumina florilor straluce,
Ca torent sub soare raura-ai sai peri;
Ochii-i plini de lacrimi seaman rupti din ceri.
Valu-i alb ca crinul gratios se-ndoaie,
Brau-i straluceste c-arcul cel de ploaie.
Ea vorbeste... - "Cerul binevoitor
Preurseste tarii splendid viitor;
insa tu pieri-vei fara bucurie,
Cei straini preda-vor tarile c-urgie,
Ce prin ani de chinuri sa va curatiti
Suferinta-nalta popolii robiti
Fierul vechi prin flacari astfel tinereste."
Zice si dispare... Domnul se trezeste.






Marirea lui Mihai


Aceasta pagina a fost accesata de 716 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio