• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Rovina

Cu degetele d-aur, fragedele zori
Iar deschid spre lacrimi ochii muritori.
Dar sub cort cu cerge, tot cu fir mandrite,
Mircea sta cu capii armiei dorite.
Parul lui straluce ca fuiorul alb,
Scapa valuri late de sub coiful dalb.
Fata lui lumina de trasuri frumoase,
Sub traite zile grele, furtunoase,
El ridica fruntea far-a suferi.
Vocea lui rasuna fara-a osteni.

Domnul le vorbeste. Soarele s-arata.
Dulcele repaos pe straini imbata.
Ei sunt multi la numar, dar infemeiati.
Au venit la lupta de rapiri chemati
si dorinta pradei e cazuta foarte,
Rar inalta omul pan'sa-o cate-n moarte.
- "Pentru tara noastra insa noi murim!
in amoru-i tanar inima marim!
Cat n-or fi romanii un popor de sclavi,
Demni de tot dispretul popolilor bravi,
Cat rosi-vor inca jugul crud sa poarte,
Cat a lor marire or cata prin moarte,
N-o calca strainul intr-acest pamant
Fara sa gaseasca chiar al sau mormant.
Cel ce nu se lupta pentru-al tarii bine
Nu merita viata decat spre rusine!
Dar va fi, din contra, martor Dumnezeu!
Inima imi spune si roman sunt eu!"
Zice, suna-n bucium. Sub alt cort el pasa.
Vede pe-a lui doamna si-ntristata-o lasa.

Acolo se vede doamna si-a lui fiie
Dulce si frumoasa ca o bucurie,
Alba, purpurata, cu peri aurori
Semanati cu lacrimi, ale mortii flori.
Pe gurita-i mica, fraged zmeurita,
Sarutarea pare inca adormita!
Iar pe fruntea-i trece umbra unui chin
si pe brat i-o pleaca ca pe-un moale crin.
- "Fiica mea cea dulce! doamna-muma spune,
Sa-naltam la ceruri sfanta rugaciune!
De va pierde domnul lupta, viata sa,
in robie cruda noi ne vom pleca.
Dar robia noastra fi-va dezonoare,
Moartea cea mai aspra, mai degradatoare...
intre doua rele, moartea nu-i mai rea.
Pentru-al nostru suflet, roaga fiica mea!"
Strigate de-nvingeri s-aud departat...
Palosul pe fiica muma a-naltat!
in amoru-i straniu doamna e sublima.
Fiica, tremuranda, capul ei inclina...
Palida, pierduta, lacrimi stralucesc
P-ale sale fete... farmec ingeresc!
Alta stire vine... Palosul coboara
si saruta dulce juna-i fetioara.

Mircea cu romanii pe straini a stins.
Moartea lor e cruda... Baiazid invins.




Rovina


Aceasta pagina a fost accesata de 696 ori.