Autori > Dimitrie Bolintineanu
Citate Dimtirie Bolintineanu
Spiritul de rebel nu naşte: este rezultatul educaţiei. (Dimitrie Bolintineanu)
Atât este adevărat că o femeie face dintr-un om un demon sau un înger, orice vei voi. (Dimitrie Bolintineanu)
Avea un defect ce îl făcea nefericit, era bănuitor; acest defect la un om ce iubeşte cu patimă este o adevărată cauză de amărăciuni pentru el şi pentru cel ce el iubeşte. (Dimitrie Bolintineanu)
Nu va fi cochetă: e prea frumoasă pentru aceasta, numai femeile jumătate frumoase sunt cochete. (Dimitrie Bolintineanu)
Farmecul naturii ne îndumnezeieşte şi invită inima la amor. Numai între oameni omul se face aspru; numai între oameni răzbunarea ridică braţul a lovi! (Dimitrie Bolintineanu)
Omul are facultatea de a voi, dar această voinţă ea însăşi e supusă la nişte legi independente de dânsul. (Dimitrie Bolintineanu)
Viciul este nobilat, graţie societăţii. Cu aceste triste datini, virtuţile caută să lase locul lor viciurilor şi să se ascundă cu ruşine. (Dimitrie Bolintineanu)
Moartea e dulce pentru cei ce suferă. (Dimitrie Bolintineanu)
În deşert îmi vei spune că nu eşti ca ceilalţi oameni; crede-mă, excepţiunile, ele înseşi, sunt sclave ale legii comune. (Dimitrie Bolintineanu)
Eu sunt ca omul acela care, după ce a clădit un palat măreţ, după ce s-a îmbătat de fel de fel de vise că va trece la umbra lui o viaţă fericită, vede picând într-un minut edificiul său. (Dimitrie Bolintineanu)
Bieţii poeţi sunt rău înţeleşi în lumea aceasta. Poezia este luată de o uşurătate. Un adevăr în gura poetului este o poezie, un simţământ în inima lui este o poezie! Ei nu pot să spuie nici dorinţele lor, nici părerile lor.. tot este poezie la ei. (Dimitrie Bolintineanu)
Dacă e visare, viaţa se duce, cel puţin să fie o visare dulce! (Dimitrie Bolintineanu)
Oamenii niciodată n-or fi mai buni! Cel ce are puterea în mână şi-ţi vorbeşte de fericirea altora te înşală; demagogul care strigă pe stradă "Dreptate" te înşală; femeia ce-ţi zice că te iubeşte te înşală; cel ce-ţi strânge mâna te înşală; cel ce vorbeşte ca tine din vise şi din morale te înşală. Ce mai aştepţi, dar? (Dimitrie Bolintineanu)
E frumos a muri înaintea celui ce iubim! (Dimitrie Bolintineanu)
Oamenii sunt răi; dacă m-oi asemăna lor, voi merge înainte, şi ei îmi vor întinde mâna; de nu, mă vor zdrobi. Între aceste două alternative trebuie să aleg. (Dimitrie Bolintineanu)
Slăbiciunea sau virtutea au ele însuşi hotarele lor, cari îndată ce sunt trecute îşi schimbă natura. (Dimitrie Bolintineanu)
Mariajul este fapta oamenilor; amorul este fapta lui Dumnezeu. (Dimitrie Bolintineanu)
Toate femeile se supără când amanţii le mărturisesc pentru întâia oară că le iubesc - nu este niciuna, însă, care cât de crudă s-ar arăta către acela ce o iubeşte, să nu compătimească cu dânsul, să nu simtă! (Dimitrie Bolintineanu)
Tot este înşelăciune pe pământ... toţi înşală sau se înşală! Ce este mai inocent, mai sincer, mai cast în lume? Sufletul unei tinere fecioare! Ei bine, această fecioară ce jură credinţă mirelui său la poalele altarului încă înşală sau se înşală! (Dimitrie Bolintineanu)
Zic unii, că acei ce se înamoră la prima vedere de o femeie nu sunt înamoraţi în adevăr; că nu este altceva decât o patimă senzuală inspirată de admiraţiunea pentru frumuseţea fizică. Că un amor adevărat are trebuinţă de lung timp de a se cunoaşte. (Dimitrie Bolintineanu)
Cu femeile se guvernează un stat; amar acelor domnitori care nu vor să înţeleagă această maximă! (Dimitrie Bolintineanu)
Natura face uneori câte o compensaţie: acolo unde nu este spirit, este inimă; acolo unde nu e frumuseţe, este spirit. (Dimitrie Bolintineanu)
Gelozia este un simţământ egoist. Ea este patima în temerea ce are cineva de a vedea pe altul posedând obiectul pe care îl doreşte. Către aceasta ea este cealaltă fază a amorului: totdeauna este în proporţie cu dânsul. (Dimitrie Bolintineanu)
Şi acum talente, merite, virtuţi, onestitate, mergeţi să vă ascundeţi cu ruşine! Lăsaţi să treacă stupiditatea, imoralitatea, imeritul, purtate de bogăţie! (Dimitrie Bolintineanu)
Plăcerile sunt create de Dumnezeu pentru oameni, pentru ce ne vom priva de dânsele şi vom născoci noi înşine griji ucigătoare? Viaţa este scurtă şi supusă la dureri: aceasta ne spune că trebuie să ne bucurăm neîncetat... omul nu trăieşte decât o dată. (Dimitrie Bolintineanu)
Ce trebuie o companie la bătrâneţe? Când eşti bogat, nu eşti niciodată părăsit. (Dimitrie Bolintineanu)
Viaţa este tristă, şi restul e agonia morţii. Omul nu este creat pentru lungi suferinţe, ci pentru o zi de mulţumire. Amar aceluia ce nu poate să înţeleagă acest secret. El va fi pedepsit prin suferinţe fără repaos. (Dimitrie Bolintineanu)
Egoismul este un bine mare pe pământ; fără el, nu s-ar ţinea rânduiala lucrurilor; fără el, unii, ca să facă plăcere altora, s-ar arunca în foc şi în apă. (Dimitrie Bolintineanu)
Femeile nu au trebuinţă de declaraţiuni ca să înţeleagă că sunt iubite. Din contră, acele declaraţiuni ele nu le voiesc, căci atrag după dânsele ca o consecinţă o declaraţiune şi din partea lor şi ele nu voiesc niciodată să se declare învinse, nici chiar atunci când sunt în adevăr. (Dimitrie Bolintineanu)
Dumnezeu, care a creat moartea, i-a dat pentru soaţă uitarea. Uitarea este bunul suprem al vieţii noastre. Ea vindecă rănile inimilor. (Dimitrie Bolintineanu)
Cine a făcut sufletul celei din urmă femei care se târăşte în viciu, tot acela a făcut şi sufletul acelei ce apare încununată de toate virtuţile. (Dimitrie Bolintineanu)
Încetează a osândi slăbiciunile omeneşti. Căci, vezi tu, dacă omul nu ar fi supus acestor slăbiciuni, ar fi o monstruozitate. Între om şi viciu nu e loc decât pentru un ipocrit. (Dimitrie Bolintineanu)
O femeie care iubeşte trebuie lăsată a se amăgi singură asupra simţămintelor sale: nu siliţi femeile de a se declara învinse, căci vor privi atunci în voi nişte învingători, iar conştiinţa slăbiciunii lor va face să vă privească ca tirani. (Dimitrie Bolintineanu)
Amor, sinceritate! Statornicie...! Vorbe deşarte, cu care moraliştii se înşală sau înşală pe alţii! Înapoi, iluziuni mincinoase! Să tacă aceia care ne spun că viaţa are farmece! Ei sunt inamicii cei mai mari ai omului. Nu este nimic bun aici în lume! Minciuna, trădarea. Iată natura sufletului omenesc! (Dimitrie Bolintineanu)
Omul nu trăieşte decât în timpul cât a iubit. (Dimitrie Bolintineanu)
Nu ştii, sufletul meu, că eram certat cu această lume şi tu eşti cauza de m-am împăcat?... o lume ce are în sânul ei o fiinţă atât de frumoasă, poţi să nu o iubeşti? (Dimitrie Bolintineanu)
Când este o voinţă fierbinte, tot se poate. (Dimitrie Bolintineanu)
Omul ursit să dorească neîncetat, facultate necesară existenţei sale fizice şi intelectuale, se înţelege că îndată ce i se realizează o dorinţă, trebuie să se înturne către alta şi prin aceasta chiar să nu mai ţie la cele realizate. Urmează dar ca să se înflăcăreze de o dorinţă ce nu se poate realiza. (Dimitrie Bolintineanu)
Du-te şi vorbeşte-i; teme-te însă de a-i zice vreodată că o iubeşti; un amant ce se declară este un rege ce-şi pierde tronul. (Dimitrie Bolintineanu)
Pentru mine o femeie este un lucru neînţeles: amorul la ea trece ca un vis; în ceea ce-i drag, ea pe sine se iubeşte. Omul pentru dânsa este o mirază ce face să se preţuiască meritele ei; fără acest interes, ea nu ar iubi; în scurt, egoismul personificat - iată cum înţeleg eu o femeie. (Dimitrie Bolintineanu)
Dacă am cerceta mai bine natura omului, poate că noi am fi mai aproape de adevăr! Căci, în fine, ce este omul? Ce este viaţa? Omul este o ţărână şi viaţa un vânt. El trăieşte o zi. Pentru ce să trăiască în necazuri? (Dimitrie Bolintineanu)
Minciuna este necesară când poate face bine. (Dimitrie Bolintineanu)
Voluptatea este principiul tuturor faptelor noastre. (Dimitrie Bolintineanu)
Elena cânta cântecul lebedei de care vorbesc poeţii... (Dimitrie Bolintineanu)
Amorul cel tare se formează din piedicile ce întâmpină. (Dimitrie Bolintineanu)
Femeia, în căderea ei, atrage omul care-şi leagă ursita de ursita ei. (Dimitrie Bolintineanu)
Voi să uiţi cerul şi pământul pentru mine... să te uiţi pe tine însuţi.
(Dimitrie Bolintineanu)
Niciodată un amor nu devine mai pasionat decât atunci când află stavile. (Dimitrie Bolintineanu)
Sunt geloasă şi pe surori! Şi tot cel ce iubeşte trebuie să poarte şi simţământul acesta. (Dimitrie Bolintineanu)
Legile naturei au voit ca cei ce mor să fie uitaţi şi cei ce rămân încă în viaţă să-i uite. (Dimitrie Bolintineanu)
Amar acelei femei care ar lăsa să se târască de inima sa! Să se învingă, fără luptă! A doua zi va fi uitată şi poate dispreţuită! (Dimitrie Bolintineanu)
Acolo unde mi-e bine şi acolo unde-mi place, acolo este patria mea; şi este de prisos ca s-o iubesc, căci ea poate exista şi fără iubirea mea.(Dimitrie Bolintineanu)
O, cărţile!... Iată începutul durerilor mele! Cum aş fi voit să fiu un muncitor de aceia care-şi trec viaţa în simplicitate şi nu se mai comunică cu cugetările altora! (Dimitrie Bolintineanu)
Nu recunosc simţămintele acestei fete; simţămintele sunt adesea fapta creşterii. Nu cunosc creşterea sa; dar oricare ar fi, o femeie, măritându-se, începe altă creştere. (Dimitrie Bolintineanu)
Să luăm lucrurile cum sunt. Să nu pierdem din vedere că acel ce ne-a dat viaţa nu ne era cu nimic dator. Lumea poate să fie mai rea decât o credem noi; dar asta nu este un cuvânt ca să ne pierdem curajul şi să chemăm moartea!.. Câte lucruri bune ne rămân a face! Şi câte lucruri bune ne sunt iară, ca să ne mângâie de cele rele. Eşti nedrept şi insulţi providenţa când te plângi astfel de viaţă! (Dimitrie Bolintineanu)
Răzbunarea este singura dreptate pe pământ. (Dimitrie Bolintineanu)
Hazardul are o mare parte de înrăuire în lucrurile omeneşti. Poate această înrăuire este pe care o luăm pentru acea putere care ar prezida şi ar decide de mai nainte la toate faptele în viaţa omenească?
(Dimitrie Bolintineanu)
A iubi este destul spre a face o crimă. A iubi este a se da; dacă ocaziunea se aşază între aste două, orice femeie trebuie să cază. De se întâmplă altfel, acea femeie se înşală singură, înşală pe amantul ei: nu iubeşte. (Dimitrie Bolintineanu)
Lăsaţi-mi cel puţin a crede că există o altă viaţă, a cărei seninătate niciun dar nu o tulbură, unde minciuna este necunoscută, unde amorul este nesfârşit.. între noi să rămâie, cine poate dovedi că sufletul este nemuritor? (Dimitrie Bolintineanu)
Un amant merge drept: pune înainte motivul mâniei sale, fapţi, nume proprii, nu o menajează întru nimic, devine aspru, barbar; cauza este că bărbatul se mânie în puterea drepturilor conjugale şi amantul în puterea drepturilor inimii. (Dimitrie Bolintineanu)
Ce este însurătoarea dacă nu un pact de a trăi toată viaţa cu un amic împreună, fără a-l urî niciodată şi fără a putea face alt amic, utopie! Nu înţeleg a se însura decât într-un moment de exaltare, căci cată a fi exaltat ca să faci astfel de pas. (Dimitrie Bolintineanu)
Nu cunoscusem încă amorul, zilele mele treceau liniştite şi monotone: tu venişi şi mă învăţaşi a iubi... Acu nu mai este fericire pentru mine... fericirea mea nu mai este a mea, ci a ta; precum tinereţile, graţiile, cugetările mele sunt ale tale, ca să te dezmierde şi să le fărâmi sub picioare-ţi. (Dimitrie Bolintineanu)
Ce este viaţa? O stare de tranziţiune, un pas spre mormânt. Toate elementele, tot ce poate să atingă simţurile noastre sunt agenţii distrucţiunii ce se luptă neîncetat să ne ucidă, suferinţele şi plăcerile îşi dau mâna pentru destrucţiunea noastră, omul cade învins, curând ori mai târziu, dar cade întotdeauna. (Dimitrie Bolintineanu)
Să nu dispreţuim materia. Dacă sufletul este căldura, materia este flacăra; starea materială decidă de multe ori de starea morală. Acolo unde starea materială este mizeră nu este nici instrucţiune, nici cugetări înalte, nici morală. Din contră, acolo unde starea materială este înfloritoare, domneşte civilizaţiunea. Ea dă toate mijloacele de prefecţiune intelectuală şi morală. (Dimitrie Bolintineanu)
Citate Dimtirie Bolintineanu
Aceasta pagina a fost accesata de 1124 ori.