Autori > Dimitrie Bolintineanu


Fatme



Ca o copila blonda, frumoasa dimineata
in undele-azurate se scalda cu dulceata.
intr-un sarai ce-si perde piciorul in Bosfor,
Fatma abia nascuse un prunc desfatator.
Pe patu-i de matase din somnu-i sa trezeste ;
stiind ca este muma, ea fericit zâmbeste
si zice sa-i arate copilul ei iubit
Ce-n leagan, sub val mindru, e inca adormit.
in vise ea isi face copilului sau dulce
Un leagan splendid d-aur c-un diamant ce luce
Ca soarele ; vesminte curate ca un crin
si gratios cusute cu petre de rubin ;
O suta halaice, tot fete de musiri,
Sa-l legene prin cinturi de tinere iubiri,
si ea, sarmana muma ! sa seaza linga el,
Sa vaza si sa soarba surisu-i tinerel ;
Sa nu-i dea timp a plinge, nici sa se inspaiminte,
Sa cate o femeie ce stie sa descinte
Daochiul, ca sa seaza in casa linga el,
si cind s-o face pruncul ceva mai maricel,
Sa-i faca-o carucioara cu roate aurite,
Sa-l traga porumbite cu pene poleite
Pe care sa le miie o fata de vizir
Cu buzele de roze, cu coamele de fir.
O palida hanima incet il dezvaleste.
Sultana cu ardoare pe pruncul ei priveste
si bratele-i intinde ferice, surizind...
Dar, vai ! copilul doarme de somnul de mormint
Cind muma adormise, o palida batrina
Se strecura in casa, tiind un streang in mina.
Ea sugruma copilul si, asfel, sugrumat
Cu streangul de matase, il lasa innodat.
- "E mort !" striga sultana. Durerea sa de muma,
Frumoasa-i juna viata dodata o consuma.
- "Sultana ! ai putere de-nfrina al tau dor !
A curtii voastre lege facu acest omor :
Copiii din vita voastra, din parte barbateasca,
Avind drept la domnie, n-au dreptul sa traiasca."

Asa vorbeste manca. Iar muma, suspinind,
Pe pruncul mort rasfata, dulci lacrime varsind.
Rasfaturile sale sunt dulci si gratioase.
Acei ce le aude vars lacrimi calduroase.
Ea cheama pe sultanul ; el vine, si Fatma
Saluta p-al sau frate si ii vorbeste-asa :
- "O, doamne stralucite si fratele meu mare,
Vezi fiul meu in leagan ? E mort prin sugrumare.
O mina protegeata de datine, gazi !
A stins aceasta floare nascuta de o zi.
Aceasta cruda moarte ucide-a mea viata.
Eu mor ! Pe anii-mi tineri se-ntinde trista ceata
si nici un soare dulce n-o poate risipi !
Vream sa te vaz, o, doamne, nainte d-a muri.
Nu ca sa-ti fac mustrare ca ai lasat sa fie
O lege-atit de cruda sub blinda ta domnie ;
Dar ca sa vars in sinu-ti amarele-mi dureri
Ce-mi stinsera o viata frumoasa de placeri,
si sa te rog cu lacrimi, murind in mare truda,
Ca moartea mea sa schimbe o lege-asa de cruda !...
- "iti jur ! striga sultanul, nimic eu n-am stiut !
Aceasta cruda lege de astazi a cazut,
Ca, cel putin in urma-ti, o, sora, al tau nume,
Prin moartea ta amara sa vietuie in lume !"
El zice ; dar sultana, luindu-i mina blind
si sarutind-o dulce, adoarme suspinind.
Sultanul tine vorba si datina trufasa
Se stinse prin martirul Fatmeii dragalase.





Fatme


Aceasta pagina a fost accesata de 720 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio