• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Braha Capitanul

Noi te lasam, o, patrie,
O, tara de suspine!
Vom trece viata-n lacrime,
instrainati de tine!
Sub greutatea lantului
Al nostru brat s-abate;
Prin maracini picioarele
Se-mladiu sangerate.
Si cand ne las puterile,
Cand inima slabeste,
Sub lovitura biciului
Virtutea noastra creste.
Dar dorurile corpului
Uitam cu totii-ndata
Cand umbra dulce-a patriei
Prin lacrimi ni s-arata.
Astfel cant moldavii de tatari robiti,
Astfel cant pe cale abatuti, zdrobiti.
intalnira cete ruse si romane
Ce-au scapat din spada hoardelor pagane.
Dar moldavii cata robii-a libera...
Capu-ostirii ruse le vorbeste-asa:
- "De-ti lovi tatarii dupa cum va place,
Are sa se strice noua noastra pace."
- "Cum nu ne vom bate, doamne, cand zarim
in robie soate, fiice ce dorim?"
Astfel strig romanii si pe langa dansii
Ordele turbate vad trecand cu prinsii.
Braha sta, priveste... O femeie trece
Cu picioare goale, noata-n huma rece,
Cu vesminte rupte, perii revarsati,
Bratele sub lanturi, ochii-i lacrimati.
Tinerica prinsa catre dansul cata.
Striga cu durere, cade lesinata.
Braha recunoaste pe sotia sa.
isi cheama vitejii, p-al sau cal zbura.
Sare peste randuri, farama s-ucide.
Rusii nu cuteaza calea-i a inchide.
Apoi da navala si farama amar,
Pan la cea din urma viata de tatar.
Libera toti prinsii si p-a lui consoarta
O primeste-n brate; insa, vai! e moarta!...




Braha Capitanul


Aceasta pagina a fost accesata de 705 ori.