Autori > Dimitrie Bolintineanu
Ferentarul
(Fragment dintr-un mars vechi)
Nu e nici mindria, nu e nici multimea,
Care in batalii incunun ostimea;
Nu e nici noroc.
Cela ce se bate pentru neatirnare
Are zece brate, zece inimi are.
Inime de foc.
Rosiorul mindru si frumos ca crinul
Cind pe mal s-arata tremura Vidinul
La vederea sa.
Face de se mira toata arapimea,
Ieniceri, spahii si arnautimea
si-i striga: ura !
Ferentarul, ager si cu lunga chica,
Intra in ostime fara nici o frica.
Tare ca un leu.
Iute ca sageata tabara strabate:
- "Ferentar sint eu !"
Astfel ferentarul stie ca sa moara:
Pentru tara draga, pentru sotioara
Cine n-ar muri?
Unul ca acela blestemat sa fie !
Nimeni sa nu-l plinga, nimeni sa nu-l stie
Cind el va pieri !...
Junele fecioare, tineri luptatori,
Pe mormintul nostru vor culege flori !...
Ferentarul
Aceasta pagina a fost accesata de 908 ori.