Autori > Dimitrie Bolintineanu
Han-tatar
- "Unde-i tinara domnita,
Floare de ceresti visari,
Sa ma-mbete din gurita
Cu dragute sarutari?
Cine poate cu tarie
Pentru dinsa a lupta,
Catre mine-acuma vie
Lancea lui a sfarima!"
Astfel leapada cuvintul
Han-tatarul ingimfat,
si pe cal fugar ca vintul
Intra-n curte la palat.
Domnul geme de durere,
Caci de cind a-mbatrinit
A pierdut a lui vedere,
si-astfel toti l-au parasit !
Pe un cal cu coama plina
Iata vine-un cavaler:
Fata-i arde de lumina,
Ochii-i seaman rupti din cer.
Ei se lupt cu agerime.
Valura fugarii lor
si se musca cu cruzime.
Lancile, in tandari zbor.
Spadele lucesc la soare:
Se-nvirtesc necontenit,
Se lovesc fulgeratoare.
Dar o spada a rosit.
Cavalerul cel mai june
Se doboara dupe cal;
Paru-i galben se depune
Cum sub soare luce-un val.
Este tinara domnita.
Ochii dulci se-nchid de dor;
Iar pe mica sa gurita
Rozele cu vorba mor.
Han-tatar
Aceasta pagina a fost accesata de 706 ori.