• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Ovreii lesesti catre D. Manolache Costache Iepureanu

Ghine-ai venit acasa cu capul nestricat
Coconu Manulache, boier di la Barlad!
Noi am aflat ca-acolo la tara Romaneasca,
Au spart muntenii capul la havra ovreiasca
si noi stiam cu totii ca tu ni partinesti,
Tu si cu Bratianu, boier michi din Chitesti.
Noi am rugat in havra, puind in cap cenusa,
Ca sa traiti cu totii si sa vi creasca gusa,
Ce oameni sunt aseia Boliac si cu Hasdau
Ce la gazete spune de neama noasta rau?
Unirea este-aista sau este numai saga?
Noi am ghisit Bacaul, ce zici coconu draga?
Muntenii nu sunt oameni cu cari sa traiesti.
Dar voi ce tot va duceti din Iesi la Bucuresti?
Boierii din Moldova nu pot ca si traiasca
Fara di noi jidanii, iar neama jidoveasca
Nu poate sa castige fara boeri, ghindesti?
Muntenii nu fac treburi; cu ei te prapadesti!
N-au velnite la sate; la noi nu datoreaza;
Cu grecii si cu nemtii boierii lor lucreaza.
Dar voi mergeti la dansii si ne luati cu voi
Sa tinem cheltuiala pe drum; dar vai de noi
Ce patimim acolo, cocoane, cu nebunii!
Ei, ca Kogalniceanu, ne taie chiar perciunii!
Dar sa lasam aceasta si sa ne spui curat
Coconu Manolache, boier de la Barlad,
Ce-a fost cu Constituta de au batut jidanii
La tara munteneasca la care merg toti banii?
Voi vreati sa ne dati drepturi, chiar di mai multe ori,
Sa fim si noi ministri precum si senatori.
in condica civila pusese Bozianu
Articolu-aista cand cu Kogalniceanu,
Dar nu-l stiuse nimeni, nici noi, nici insusi voi.
Nici insusi ministerul, fiind ministri noi.
si nestiind se puse la Constituanta noua
Di ne scula poporul ca sa va faca-n doua.
Patit-am ca camila ce, cautand cercei,
Ea a perdut saraca, urechea domneaei,
Caci unde noi in tara traiam cum se cuvine,
Facand comertul nostru azi rau si mane ghine,
Acuma nu mai este nici un alisveris.
in ziua de duminici noi vindem pe furis.
Voi ati facut c-asela ce a vazut o musca
Pe fruntea unui frate cari intra in cusca
si vrand sa o goneasca din fruntea dumnealui,
Arunca-o chiatra mare si sparge capul lui.

Jidan asela mare vinit de la Paris
A destiptat muntenii si ni-a facut de ras.
Mai ghine, mult mai ghine, de n-ar fi trecut pusta
si-ar fi ramas acasa la el cu balabusta,
Dechit, venind in tara, sa scoate pi nebuni.
Evreu a fost asela? El n-avea nici perciuni!
S-a prapadit Moldova, coconu Manolache,
Cand s-a facut unirea in timpul lui Conache,
Cand a murit Istrate... iata aparator!
Atuncea moldoveanul era mai rabdator.
Atunci boierii tarii buzunarea jidanii,
Jidanii p-alta parte buzunareau tiganii,
taranii vite inca, ni-avand nimica viu,
Munceau si zi, si noapte ca sa li dam rachiu.
Dar astazi cu unirea si cu lege rurala,
Cei inselati nainte pe inselatori inseala.
Nu poti sa faci, cocoane, cand craii ne omoara,
Sa ne mai vina noua cevaai apa la moara?
Iar noi ti-om da o spada a lui Avesalon,
Ce-n Bucuresti se afla la un batran cocon,
Aista spada arde si taie fara leac;
Sa tai cu ea condeiul cu care-a scris Boliac.
si suntem ai matale cu multa plecaciune,
Evreii cu halaturi, tichie si perciune,
Rughindu-ne fierbinte pi noi a nu uita,
Cum te iubim, tot astfel sa ne iubesti mata!







Ovreii lesesti catre D. Manolache Costache Iepureanu


Aceasta pagina a fost accesata de 722 ori.