• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Sora Ana

De cand a ucis prin stire
P-acel bun Cantacuzin,
Doamna Ghica-n monastire
Se ascunde cu-al ei chin.

- "Sora Ana, Anioara!
Sa nu-ti vaza fata ta!
Gelozia ei omoara
Tot ce-o poate supara.

Chipul tau e rupt din soare;
Sanul tau din criniori,
Paru-ti din a serii boare;
Buzele-ti din foc de zori.

Ochii i-ai rapit din mare,
Sufletu-ti e smuls din vant;
De la flori a ta suflare;
Gandu-ti de la duhul sfant!"

Sora nu da ascultare
Vorbelor ce i s-a zis,
inaintea doamnei pare
Ca un fraged, dulce vis.

- "Spuneti, maici fermecatoare,
Fara frica de pacat,
Pruncul meu cu cosicioare,
Cine mi l-a deocheat?

Sora Ana cea plavie?
Sora Ana negresit!...
S-o zideasca in chilie!..."
si chilia s-a zidit.

Sora Ana, Anioara,
Asfel roaga pe zidari
- "Sa-mi lasati o ferestioara,
in ferestrele mai mari,

Ca sa nu se vestejeasca
Fata mea ca-ntr-un mormant;
Pana sa se dovedeasca
Ca nevinovata sant!

Eu sunt tanara, le spune,
Traiul mi-e atat de drag!
Loc putin eu tiu in lume,
Rau putin eu pot sa fac."

- "Nu se poate, copilita!
Doamna astfel a voit.
Taca-ti draga ta gurita!
N-ai nimic de dobandit!"

- "Spuneti, dara, maicei mele
Ca in lume nu mai sant,
Ca sa verse lacrimele
Sa inece-acest pamant..."






Sora Ana


Aceasta pagina a fost accesata de 736 ori.