• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Hai, poezie

Hai, poezie, du-te la alte usi, caci eu
Nu pot sa fiu cu tine atat de fariseu,

Cu inima ascunsa sub zambetul de bonz...
De te-as sapa în piatra, în marmura sau bronz -

Tot vei pieri odata cu amintirea mea,
Cand primul rand de frunze asupra-mi va cadea:

N-am nimerit cuvantul de clopot vestitor,
Cand l-oi rosti sa sune departe-n viitor -

Necontenit sa cheme drumeti de peste zari,
S-aprinda noaptea focul batranei evocari;

N-am nimerit cuvantul cel cautat, de fel,
Sa-l foloseasca altii cetati zidind pe el -

Sau prin puterea stransa în nepatrunsul nod,
Sa zvarla peste apa arcada unui pod;

N-am nimerit cuvantul ca o sageata lin,
Si sufletul de-aceea mi-i de amurguri plin;

N-am nimerit cuvantul ravnit, ce dainuia
În inima lui Cronos înfipt pana-n prasea!

De-aceea, poezie, a fost prea mult si-atat...
Voi sta în prag adese cu lacrimile-n gat,

Cu bratu-n gol sedea-voi, o, preafrumoaso, cand
Si-n ploile de vara te voi zari dansand...

Din volumul "Poezii", 1964

(sursa: www.isanos.ro)




Hai, poezie


Aceasta pagina a fost accesata de 689 ori.