Autori > Mateiu Caragiale
Aspra
Nimic nu o-mblanzeste, nimic nu o-ncovoaie,
Ani are peste suta si multe-a patimit:
Tot neamu-i, sotul, fiii, de sabie-au pierit,
Dar n-a putut durerea s-o franga, nici s-o-nmoaie.
si fara preget lupta, împila si jupoaie;
Ea taie-n carne vie si sufletu-i cernit
Cu toata razbunarea e tot nemultumit -
Asa cumplit o arde naprasnica vapaie
A urii. Iar cand noaptea l-a candelii lumina
Batrana ce vegheaza, stinghera si haina,
Trecutul rascoleste, din ochi îi dau scantei.
Nu plange, dar veninul o-nnabuse, greu geme,
Afara urla vantul si peste capul ei
Pogoara stoluri negre de groaznice blesteme.
(1908)
Aspra
Aceasta pagina a fost accesata de 784 ori.