Autori > Mateiu Caragiale
Cronicarul
Cu usa zavorata, in dosnica chilie
in care raza zilei se cerne tainic, lin,
Departe de-orice zgomot, ferit de ochi strain,
Batranul amintirea isi deapana si-o scrie.
An dupa an insira, domnie cu domnie,
Ranit de soarta insa, de partinire plin,
El pana-nversunata isi moaie in venin,
Ca-n viitor izvodu-i mai mohorat sa-nvie
Acel veac de restriste cu sangerande zari.
Iar pe asupritorii batjocoritei tari,
Amarnic ii huleste in maiestrite randuri
si-i tremura-atunci mana de patima, dar cand
Rasare printre umbre domnita cu chip bland,
Miscat inchide cartea si cade trist pe ganduri.
(1910)
Cronicarul
Aceasta pagina a fost accesata de 766 ori.