Autori > Mateiu Caragiale
Inteleptul
Bea voios si ospata...
El de mariri deserte, de faima, nu viseaza,
Domnia n-o ravneste, de curte sta strain.
Ca dansul nimeni altul bun nu e, nici blajin,
Pe toti ii miluieste, cununa, crestineaza.
Dar armele iubeste si caii, des vaneaza,
si-mbelsugata-i viata isi toarce firul lin,
Marinimos si darnic, cu cugetul senin,
El tot mereu petrece si bea si ospateaza.
Asa un veac trait-a, voios si intelept,
si cand l-au dus in racla cu mainile pe piept,
L-a plans ca pe-un parinte multimea-ndurerata;
si daca cronicarii uitarii-l harazesc,
in cantece-amintirea-i e de popor pastrata,
si tainic pe mormantu-i batranii ulmi soptesc.
(1909)
Inteleptul
Aceasta pagina a fost accesata de 765 ori.