Autori > Elena Farago
Motanul pedepsit
Randunica e plecata
Dupa hrana pentru pui,
Cuibu-i singurel sub stresini
Si prin curte nimeni nu-i.
Rade sub mustati motanul:
- Ce noroc!... Pacat sa-l scap!...
Iute sus!...
Dar, poc, o piatra
Il loveste drept in cap.
Trist se tanguie motanul:
- Miau si vai de capul meu.
Petrisor il ia in brate:
- Iarta-ma te rog, caci eu
Te-am lovit, si rau imi pare,
Dar de bietii puisori
Tie cum nu ti-a fost mila,
Cand sarisesi sa-i omori?
Motanul pedepsit
Aceasta pagina a fost accesata de 695 ori.