Autori > Gala Galaction
Tudor Vianu despre Gala Galaction
Publicul literar a intuit de la inceput in autorul volumului Bisericuta din Razoare, 1914, un reprezentant al curentului modernist. Daca, prin referinta la tematica sa, au putut fi puse in lumina numeroase elemente traditionaliste, imprejurarea nu trebuie sa ne ascunda adevarul ca, din punctul de vedere al procedeelor artistice, literatura lui Gala Galaction se situeaza pe linia care coboara din Alexandru Macedonski. Afinitatea lui cu intemeietorul curentului, cu Anghel, cu Arghezi, nu provine numai din intinsa folosinta pe care el o da neologismului, o deprindere care a deschis portile scrisului literar chiar unora din expresiile compromise in intrebuintarea jurnalistica a limbii, dar mai cu seama prin tot ceea ce un astfel de grai dovedeste ca atitudine de creatie. Scriitorul care foloseste neologismul, in aceeasi larga masura ca Gala Galaction, dovedeste ca isi sprijina impresiile prin elementele culturii lui si ca, in receptarea imaginii lumii, a trecut dincolo de naivitatea impresiei, in sfera reflectiei (...) Scriitor cu multe mijloace intelectuale. Gala Galaction este in acelasi timp un analist al pasiunilor intense. Toate miscarile sufletesti pe care le noteaza pana sa sunt surprinse in momentul dezlantuirii lor maxime. Ceea ce el retine sunt totdeauna starile de vehementa interna. De aceea, prin mijloacele stilizarii artistice, acela pe care Gala Galaction il foloseste cu precadere este "potentarea". Imprejurarea poate fi urmarita in observarea adjectivelor sale, culese de obicei din registrul lor paroxistic.
Tudor Vianu, Arta prozatorilor romani, Editura Contemporana, 1941
Tudor Vianu despre Gala Galaction
Aceasta pagina a fost accesata de 704 ori.