Autori > Ibraileanu Garabet
Garabet Ibraileanu - Citate - Idee
Un om care observa foarte bine lucrurile de pe lume are nevoie de idei generale pentru a putea interpreta, explica si lega observatiile sale.
Poti sa schimbi cunostintile cuiva, dar nu si ideile. Ideile sunt flori crescute pe tulpina sentimentului, care-si are radacina in instinct. Numai vremea sau o criza puternica sufleteasca, slabind, intarind ori modificand instinctul si sentimentul pot schimba ideile.
Cine nu cunoaste naiva incredere a tineretii in puterea irezistibila a ideii? Mai toti am suferit la acea varsta de iluzia fermecatoare ca o argumentare stransa si cinstita e de ajuns spre a schimba convingerile gresite, spre a inocula ideea adevarata. Dar vine in curand o vreme cand incepi sa simti masiva realitate a inertiei omenesti - acea alcatuire din deprinderi, prejudecati si, mai ales, instincte, sentimente, pasiuni. Iar cand, in problemele de care suntem agitati, vorbeste partea aceasta afectiva, ideile noastre nu sunt decat expresia naturii noastre intime, iar argumentele, cu care le sustinem, nu sunt decat justificarea cu orice pret a acestei naturi. In cazul acesta, o idee care nu corespunde deprinderilor si sentimentelor noastre nu este bagata in sama, ori, daca ne solicita atentia i se gasesc defecte, chiar cand nu le are, si este respinsa. Iar argumentarea in formarea acestei idei e socotita, cu buna-credinta, drept un sofism.
Poti sa schimbi cunostintile cuiva, dar nu si ideile.
Ideile sunt flori crescute pe tulpina sentimentului, care-si are radacina in instinct.
Epitetul si metafora sunt mijloace cu care imaginatia remediaza infirmitatea notiunilor abstracte. Dar ele lungesc vorba. Epitetul si metafora nu adaoga o idee; ele numai caracterizeaza ideea.
Atunci cand aceeasi idee le vine la doi oameni, ea are sorti sa fie adevarata, oricat de curioasa ar parea.
Poti sa schimbi cunostintile cuiva, dar nu si ideile. Ideile sunt flori crescute pe tulpina sentimentului, care-si are radacina in instinct. Numai vremea sau o criza puternica sufleteasca, slabind, intarind ori modificand instinctul si sentimentul pot schimba ideile.
Cine nu cunoaste naiva incredere a tineretii in puterea irezistibila a ideii? Mai toti am suferit la acea varsta de iluzia fermecatoare ca o argumentare stransa si cinstita e de ajuns spre a schimba convingerile gresite, spre a inocula ideea adevarata. Dar vine in curand o vreme cand incepi sa simti masiva realitate a inertiei omenesti - acea alcatuire din deprinderi, prejudecati si, mai ales, instincte, sentimente, pasiuni. Iar cand, in problemele de care suntem agitati, vorbeste partea aceasta afectiva, ideile noastre nu sunt decat expresia naturii noastre intime, iar argumentele, cu care le sustinem, nu sunt decat justificarea cu orice pret a acestei naturi. In cazul acesta, o idee care nu corespunde deprinderilor si sentimentelor noastre nu este bagata in sama, ori, daca ne solicita atentia i se gasesc defecte, chiar cand nu le are, si este respinsa. Iar argumentarea in formarea acestei idei e socotita, cu buna-credinta, drept un sofism.
Poti sa schimbi cunostintile cuiva, dar nu si ideile.
Ideile sunt flori crescute pe tulpina sentimentului, care-si are radacina in instinct.
Epitetul si metafora sunt mijloace cu care imaginatia remediaza infirmitatea notiunilor abstracte. Dar ele lungesc vorba. Epitetul si metafora nu adaoga o idee; ele numai caracterizeaza ideea.
Atunci cand aceeasi idee le vine la doi oameni, ea are sorti sa fie adevarata, oricat de curioasa ar parea.
Garabet Ibraileanu - Citate - Idee
Aceasta pagina a fost accesata de 535 ori.