Autori > Stefan Iosif


Visul lui Petru Aron



fragmente


I.
In castelul din Suceava
Pacea noptii e stapana.
Nu se misca nici o umbra.
Nu s-aude nici un pas,

Numai candela vegheaza
In capela mohorata
Aruncand lumina-n preajma
Vechiului inconostas.

Cand si cand strajerii numai,
Desteptand din porti boltite
Linistea pe stramte uliti
Amutesc pe urma iar.

In castelul din Suceava
Singur Petru Aron-voda
Chinuit de ganduri negre,
Sta in jiltu-i de stejar.

-Pentru ce, o, Petru-Voda,
Chinuit de ganduri negre,
La o vreme-asa tarzie
Ochiul inca n-ai inchis?

Dormi caci iata la fereastra,
Zorile mijesc albastre:
Primavara-i noapte mica,
Scurt e al domniei vis!

II.

Crunt in jilt sta voievodul,
Crunt priveste ochiu-i tinta...
Truda insa il doboara
Si de somn e inselat.

Vis cumplit i se arata
Mintii sale tulburate -
In castelul din Suceava
Sfatul tarii e-adunat.

Boierimea, dregatorii
Cei inalti, batranii sfetnici
Sint de fata - Petru, insusi,
Sade-n scaunul domnesc.

Toti cu fruntile plecate,
Parc-ar fi batuti de bruma,
Stau boierii, si spre dansul,
Cu sfiala, tristi, privesc.

Si deodata printre randuri
Trece un fior de spaima:
Umbra lui Bogdan Viteazul,
Cel ucis la Rauseni,

In mijlocul lor rasare
Intr-o manta-ntunecata.
Si spre tron inainteaza
Printre sfetnici si curteni...

Neagra-i si scaldata-n sange
Fruntea sa, ca-n noaptea nuntii,
Cand cu mana ucigase
Petru ii lovise-n somn...

Ingroziti se dau in laturi,
Ca sa treaca Bogdan-voda
Toti boierii si se-nchina
Fostului stapan si domn.

Si cu mare glas acesta:
-A sunat acuma - striga -
Ucigas de fete, ceasul
Razbunarii celor morti!

Da-napoi coroana tarii
Ce cu sange ai patat-o
Si-ai furat-o miseleste:
Nu esti vrednic tu s-o porti!

Un copil viteaz, arata
Zodiile, c-a sa vina,
Imbracand in slava noua
Scaunul acestei tari:

Spada lui va fi de fugler
Care va orbi pe neamuri,
Stralucind nebiruita
Catre cele patru zari!

In zadar cerca-vor craii
Cei mai mari sa-l injoseasca,
In zadar flamande, hoarde,
In potop cutropitor,

S-or porni fara de numar
Din pustiuri departate:
El va pune piept de stanca
Impotriva tuturor!

El a fost ales de Domnul
Sa inalte steagul crucei
Si sa poarte biruinte
Pentru Domnul preamarit!

Si cinstit va fi de-a pururi
Numele-i din gura-n gura
De crestinatatea-ntreaga,
Din apus si rasarit!...

Astfel striga si intinde
Mana ce purta odata
Schiptrul...
Aiurit de spaima,
Petru tremura pe tron.

Greu in somn se lupta Petru,
Vrea sa strige slujitorii,
Vrea sa fuga ... si deodata,
Tot palatu-i plin de zvon!

Doamne! Stefanita-voda
Vine-asupra-ne cu oaste!
Vlad, cel infratit cu iadul,
Insusi Vlad i-a dat lui steag!

Doamne! Stefanita-Voda
E la portile Sucevei!
Toata tara se inchina
Tanarului print pribeag!






Visul lui Petru Aron


Aceasta pagina a fost accesata de 132 ori.