Autori > Stefan Iosif


Visul lui Stefan-Voda




.............................

II.

Ca o mare ce revarsa
Valuri negre peste valuri,
Astfel pe campia arsa
Si pe vai si peste dealuri

Curg, si-neaca toti paganii,
Pana-n marginile zarii,
Sfasiind cu mii de gheare
Trupul istovit al tarii,

Dar precum un roi de-albine,
Abatute de furtuna,
Imprejurul matcei vine
Iar si, zumzaind, s-aduna.

Tot asa de prin poiene,
Din paduri adanci coboara
Dupa Stefan moldovenii
Si cu drag il impresoara!

Buciumul rasuna iarasi -
Vii raspund din vai ecouri -
Si razand, in zari, inalta
Muntii fruntile din nouri:

Vad cum, alungati din urma,
Fug paganii spre hotare -
Multi gasesc in voi mormantul,
Dunare si Neagra-Mare!

Vad cum insusi imparatul
Mahomed, Cuceritorul,
Cu ostirile-i ramase
Grabnic isi intoarse zborul

Si se duce-n goana mare,
Crunt scrasnind, ca scos din minte,
Iar in urma-i sta Moldova
Sloboda, ca si-nainte!






Visul lui Stefan-Voda


Aceasta pagina a fost accesata de 299 ori.