Autori > Stefan Iosif
Visul lui Stefan-Voda
.............................
II.
Ca o mare ce revarsa
Valuri negre peste valuri,
Astfel pe campia arsa
Si pe vai si peste dealuri
Curg, si-neaca toti paganii,
Pana-n marginile zarii,
Sfasiind cu mii de gheare
Trupul istovit al tarii,
Dar precum un roi de-albine,
Abatute de furtuna,
Imprejurul matcei vine
Iar si, zumzaind, s-aduna.
Tot asa de prin poiene,
Din paduri adanci coboara
Dupa Stefan moldovenii
Si cu drag il impresoara!
Buciumul rasuna iarasi -
Vii raspund din vai ecouri -
Si razand, in zari, inalta
Muntii fruntile din nouri:
Vad cum, alungati din urma,
Fug paganii spre hotare -
Multi gasesc in voi mormantul,
Dunare si Neagra-Mare!
Vad cum insusi imparatul
Mahomed, Cuceritorul,
Cu ostirile-i ramase
Grabnic isi intoarse zborul
Si se duce-n goana mare,
Crunt scrasnind, ca scos din minte,
Iar in urma-i sta Moldova
Sloboda, ca si-nainte!
Visul lui Stefan-Voda
Aceasta pagina a fost accesata de 1211 ori.