Autori > Stefan Iosif


Bunica



Cu parul nins, cu ochii mici
     si calzi de duiosie,
Aieve parc-o vad aici
Icoana firavei bunici
     Din frageda-mi pruncie.

Torcea, torcea, fus dupa fus,
     Din zori si pina-n seara ;
Cu furca-n briu, cu gindul dus,
Era frumoasa de nespus
     in portu-i de la tara...

Cata la noi asa de blind,
     Senina si tacuta ;
Doar suspina din cind in cind
La amintirea vreunui gind
     Din viata ei trecuta.

De cite ori priveam la ea,
     Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce ma cuprindea
Asemuind-o-n mintea mea
     Duminecii preasfinte...






Bunica


Aceasta pagina a fost accesata de 119 ori.