Autori > Stefan Iosif
Bunica
Cu parul nins, cu ochii mici
si calzi de duiosie,
Aieve parc-o vad aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.
Torcea, torcea, fus dupa fus,
Din zori si pina-n seara ;
Cu furca-n briu, cu gindul dus,
Era frumoasa de nespus
in portu-i de la tara...
Cata la noi asa de blind,
Senina si tacuta ;
Doar suspina din cind in cind
La amintirea vreunui gind
Din viata ei trecuta.
De cite ori priveam la ea,
Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce ma cuprindea
Asemuind-o-n mintea mea
Duminecii preasfinte...
Bunica
Aceasta pagina a fost accesata de 700 ori.