Autori > Stefan Iosif


Goana



Porneste-n zvon de zurgalai
Vuind caleasca boiereasca,
Danciugii goi s-alunga droaie,
Boierul striga din caleasca :
      - Hei! cine vrea aceasta punga ?
      Voinicul ala s-o ajunga !

O goana de ogari nebuna,
Toti se raped, ca toti o vor.
Dind chiot, surugiul mina,
Clabuci fac armasarii-n zbor ;
      si urla haita tiganeasca
      Prin nori de praf, dupa caleasca.

S-apuce-ntii toti vor o data,
Se zbuciuma, se imbrincesc ;
Se-ncinge-o lupta desperata,
si cad, si se rostogolesc :
      Naintea lor caleasca zboara...
      Ei sar ; s-astern pe goana iara...

Tirziu, satui de alergare,
S-abat pierzind orice speranta...
Caleasca dupa deal dispare.
Departe flutura o treanta...
      E unul dintre puradei,
Tot se mai tine-n urma ei.

Un pas mai e pin-la caleasca,
Dar simte ca ramane-n urma...
Ar vrea sa strige, s-o opreasca,
Dar rasuflarea i se curma :
      Un gest in sus, un vaiet stins,
      si cade mort, cu bratu-ntins...






Goana


Aceasta pagina a fost accesata de 113 ori.