Autori > Stefan Iosif


Nepasare




Oricate vorbe rele sa ne iasa
Si-oricat venin in ele s-ar ascunde,
Ca Venera cand se ivea din unde,
Esti tu de mandra, dulcea mea craiasa.

In fericirea noastra n-or patrunde,
Si vom zambi cand clevetirea pasa
Pe langa noi, soptind, si nu ne pasa,
Ca lumea tot aceeasi e oriunde.

Doar tu altar imi esti, si-mi esti icoana,
Si dragostea mi-e sfanta si curata
Ca floarea neatinsa-a primaverei.

Ca si iubirea fara de prihana,
Scaldata intr-a raiului lumina,
Ce-o preamareau in zile vechi truverii.


"Samanatorul", 29 octombrie 1906 (cu titlul Sonet)






Nepasare


Aceasta pagina a fost accesata de 112 ori.