Autori > Stefan Iosif
Primaverii
O, tu, cea mai frumoasa dintre zane,
Cu tot alaiul tau de bucurii,
Toti te-asteptam cu-atata dor sa vii:
Dar nimeni, nimeni mai cu dor ca mine!
si ce-mi aduci tu, care pe campii
Pui flori, si cerului dai zari senine,
si cantec lucitor, si unde line
Izvorului, ce daruri tu-mi îmbii?
Ce vis cerca-va de isnov s-alinte
Un suflet amagit de-atatea ori?
O, dac-as sti ca visul iarasi minte!...
Atuncea poate-as ramanea cuminte
si m-as uita cu ochi nepasatori
La iarba care creste pe morminte...
Primaverii
Aceasta pagina a fost accesata de 650 ori.