Autori > Stefan Iosif
Rana
Sint ceasuri cind uitarea parca vine
Potirul ei vrajit sa ti-l imbie,
Se face-atuncea, ca-ntr-o sihastrie,
O liniste netarmuita-n tine.
Te lasi furat de tainica betie
Ce-o da uitarea, si-i atat de bine
In tihna dulce-a zarilor senine
Ce te razbuna dupa vijelie...
Dar e de-ajuns un departat ecou
Al amintirii pline de dojana;
Infiorat, duci manile la tample
Si simti fara de vese ca te imple
Un plans amar, ca s-a deschis din nou
Si-ti sangereaza-n suflet vechea rana
Flacara, 7 ianuarie 1912 (cu titlul Sonet)
Rana
Aceasta pagina a fost accesata de 711 ori.