Autori > Stefan Iosif


Rana




Sint ceasuri cind uitarea parca vine
Potirul ei vrajit sa ti-l imbie,
Se face-atuncea, ca-ntr-o sihastrie,
O liniste netarmuita-n tine.

Te lasi furat de tainica betie
Ce-o da uitarea, si-i atat de bine
In tihna dulce-a zarilor senine
Ce te razbuna dupa vijelie...

Dar e de-ajuns un departat ecou
Al amintirii pline de dojana;
Infiorat, duci manile la tample

Si simti fara de vese ca te imple
Un plans amar, ca s-a deschis din nou
Si-ti sangereaza-n suflet vechea rana


Flacara, 7 ianuarie 1912 (cu titlul Sonet)




Rana


Aceasta pagina a fost accesata de 103 ori.