Un lung suspin de harpe-eoliene Pluteste-n aer, scade, creste iar, Si cad incet, rotindu-se alene, Foi vestede desprinse din umbrar.
Plang harfele si indelung suspina, Si-n plansul lor pare ca prind cuvant: " ... Ce mandr-ai fost odat' si tu, gradina! Mireasma ta si floare, unde sint?..."