Autori > Stefan Iosif
Unui tanar
Departe, pan' la mine, bland,
inaiul vers al tau patrunde;
Uimit plec fruntea, si-ascultand,
Tristetea nu mi-o pot ascunde.
Te vad la masa ta de scris
si simt credinta ta ce leaga
De orice gand un mandru vis,
De orice vis o lume-ntreaga!
Asa ca tine-am fost noi toti,
La varsta cand, robit desartei
Iluzii, socotesti ca poti
S-atingi vreodata culmea artei.
Dar prea e dulce, prea-i duios
si-atata-ncredere respira
in plansetu-i melodios
intaiul tau acord de lira...
O, nu ma-ndur sa te dezmint,
si trist, cu fruntea inclinata,
Ascult stravechiul cantec sfant
Ce l-am cantat si eu odata...
Unui tanar
Aceasta pagina a fost accesata de 650 ori.