• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Trei sonete

    de Heinrich Heine    



    I.

    (Traumbilder)

    in vis, parea la nunta ca ma-nvita;
    si se facea ca eu plecam de-acasa
    in frac de gala, vesta de matase;
    in fata mea sta dulcea mea iubita.

    M-am inchinat si-am zis: "Sunteti mireasa?
    Eh, va doresc viata fericita!"
    Dar vorba mea era asa silita,
    Pe cat de rece si politicoasa.

    Atunci iubita izbucni in plans,
    si-n lacrimile ce-i curgeau intruna,
    incantatorul chip al ei s-a stins.

    O, dulcii ochi, evlavioase stele,
    De ma mintesc aievea-ntotdeauna,
    Macar in vis ma-ncred cu drag in ele.

    II.

    (Mamei sale B. Heine, nascuta von Gelden)

    Sunt invatat sa port sus a mea frunte,
    Caci firea mea e darza si-ndrazneata;
    Chiar regele de m-ar privi in fata,
    Privirea mea ar sti cum sa-l infrunte.

    Dar, scumpa mama, oricat de semeata
    Figura mea ar sta sa se incrunte,
    Eu sovaiesc, cu pletele carunte
    Cand mi te-apropii, sfanta si mareata.

    Spiritul tau poate ma umileste,
    Spirit inalt, ce nu cunoaste frica
    si fulgerul spre ceruri se ridica.

    O amintire ma nelinisteste,
    Purtarea mea cea rea posomorat-a
    Inima care m-a iubit atata?

    III.

    Ca un nebun te-am parasit odata,
    in lumea larga dorul ma gonise
    Sa cat iubirea-ntrevazuta-n vise,
    Ca s-o cuprind in inima mea toata.

    si am cersit pomana ne-nsemnata
    Ratacitor, cu bratele deschise,
    si am batut la portile inchise,
    Dar numai ura-mi dara ca rasplata.

    Ci eu doream iubirea,-n veci iubirea,
    si asta n-am gasit-o nicairea.
    Bolnav si trist m-am reintors acasa.

    Tu mi-ai iesit atunci in prag duioasa,
    si, ah, in ochii tai sta zugravita
    Iubirea sfanta, dulce, mult dorita.




Trei sonete


Aceasta pagina a fost accesata de 658 ori.