Autori > Stefan Iosif
Un vis
dupa Mihail Lermontov
La Daghestan, in valea cea pustie,
Ranit la piept, zaceam in nemiscare:
Batea in flacari rana inca vie,
si singele zbucnea in picuri rare...
Zaceam insetosat; nesimtitoare
Stau stincile plesuve-n jurul meu,
si scinteia in arsita de soare
Nisipul galben. Eu dormeam mereu...
Visam ca-n tara mea e sarbatoare,
Vedeam saloane stralucite, pline
De musafiri voiosi; si, zimbitoare,
Femei frumoase se gindeau la mine...
Doar una sta-ntr-un colt uitat de lume,
Parea ca nici nu vrea s-o ia in seama;
N-o atrageau pe ea nici dant, nici glume,
Ea urmarea un vis cu multa teama:
Departe-n vale un ranit zarea
si-i cunostea atit de bine chipul !
in agonie rana tresarea
si-un val de singe inrosea nisipul...
Un vis
Aceasta pagina a fost accesata de 685 ori.