Autori > Magda Isanos
Cantarea pastoritei
Dac-aş fi fost un lan m-ai fi cosit
De dimineaţă până-n asfinţit,
Şi-n mers domol de care m-ai fi dus
Să mă presari în ieslea lui Isus.
Sau măr dac-aş fi fost mă culegeai
Să muşti din mine ca demult în rai,
Şi cât de fericit aş fi-nflorit
Deasupra casei unde-ai adormit!
Mă tot gândesc ce-aş fi putut să fiu
Ca paşii cei mai tainici să ţi-i ştiu,
Şi-n ceasurile vieţii mele, toate,
Tu să m-atingi cu mâinile bogate.
Dar orişicum de-un lucru-s bucuroasă:
Voi fi pământ şi ţie-ţi voi fi casă,
Şi cea din urmă dezmierdată gazdă
Când vei veni pe braţul meu de brazdă.
Cantarea pastoritei
Aceasta pagina a fost accesata de 583 ori.