Autori > Magda Isanos
Toamna
E-atâta frig în mine,-ncât îmi zic,
ca o livadă toamna: Oare n-am visat
c-a fost frumos şi vară, -n vreme ce nimic
din toate-acestea nu s-a întâmplat?
Dar sufletul, întocmai ca livada, -i greu
de ramuri frânte, frunze putrede şi spini,
sunt semne că n-a fost la mijloc visul meu,
ci-aievea dragostea trecu, lăsându-ne străini.
Sau poate şi mai rău: iubirea, ca o floare,
şi-a scuturat petalele pe jos,
şi dorul, fructul ei cel veninos,
se coace-acuma liniştit la soare.
Toamna
Aceasta pagina a fost accesata de 680 ori.