Autori > Mihail Kogalniceanu


Declaratie privind politica externa a guvernului



Sedinta din  15 decembrie 1860


Domnilor deputati, declarata facuta Camerei din Bucuresti de colegul meu presedintele Consiliului de MInistri de peste Milcov ma autorizeaza a face si eu Camerei de aice profesia de credinta a guvernului in privirea politicei sale esterioare. Domnilor, si in afara si in inauntru se scrie si se vorbeste atat de mult despre participarea noastra in cvestii straine incat este de datorie a ministeriului de a va face dumneavoastra, de a face tarei o espunere fransa si leala a liniei de urmare ce guvernul pazeste si este hotarat a pazi si in viitoriu. Aceasta linie de urmare este intemeiata pe politica seculara a Principatelor Romane, politica care se incheie in doua cuvinte: neutralitate si ospitalitare. Aceasta politica s-au proclamat in chipul cel mai solenel si mai unanim de Adunarea nationala din 1857. Maria-Sa domnul Alexandru Ioan I nu va uita ca au fost unul din membrii acelei memorabile si mari Adunari.

Guvernul Mariei-Sale va pastra, dar, si va apara aceasta politica, ca singura folositoare pentru romani. Vroiam sa fim stapani in pamantul nostru pentru ca sa nu dam strainilor dritul de a se amesteca in trebile noastre. Nici noi nu ni vom amesteca in trebile altora (Aprobare). Vroiam ca pamantul romanesc sa urmeze a fi un pamant de neutralitate si de ospitalitate. Orice strain respins din patria sa din cauze politice, in cata vreme va respecta legile noastre, in cata vreme nu va lua parte la uneltirile revolutionare, va gasi un azil sigur in tara noastra. Numai romanii nu trebuie sa se departeze de la aceasta mare datorinta a omenirii, ca si parintii nostri, si noi nu o data am gasit refugiul in alte tari. Si, prin urmare, imbratosind si noi pe strainii ce ni cer ospitalitate, nu facem decat a plati o datorie de recunostinta (Incuviintare din partea intregei Adunari)

Odata, domnilor, ce v-am facut profesia noastra de credinta in privinta politicei noastre, dati-mi voie de a va spune si impregiurarile care au dat loc la feluritele vorbe si invinovatiri in contra guvernului roman.

In trecutele zile, fara stirea guvernului, s-au infatosat la gura Sulinei sub barindiera italiana cinci corabii incarcate cu arme de rezbel. Trei din aceste vase s-au oprit la Sulina de catra autoritatile otomane. Doua au strabatut in Dunare si au dezbarcat lazile cu arme in Galati. Guvernul nostru au sechestrat indata aceste arme ca contrabanda de rezbel. Ele se afla astazi in posesia noastra, ele sint depuse la cazarma de Galati.

Tot in aceasta vreme au intrat in Principat, viind de peste Carpati, un numar de unguri, intre carii unii de familii insemnate. Aceasta au dat motiv de a zice ca tara noastra este navalita de mai multe mii de unguri si ca guvernul nsotru are scopul de a forma din ei chiar legioane. Aceasta este cu totul neadevarat. In Moldova n-au intrat de curand decat vro saizeci de unguri si anume: vro 35 pe la Bacau, 3 pe la Peatra, 3 pe la Focsani si vro alti 20 concentrati in Galati.

Au urmat staruinti ca sa-i estradam! Aceasta domnilor, nu o vom face. Acesti straini sint refugiati politic, sint oaspetii nostri, asa-i priivim si asa-i vom trata. Aceasta este o datorie de ospitalitate, o datorie de recunostinta, caci si parintii lor ades au dat azil parintilor nostri atunce cand prigonirile politice si navalirile dusmanesti ii sileau sa treaca Carpatii.

Insa, pentru a nu pune tara noastra in conflict cu Austria, pentru a-i da o puternica dovada de neutralittatea noastra, de dorinta noastra de a pastra relatiile de buna vecinatate, am sfatuit pe ungurii de curand intrati ca sa paraseasca Principatul. Ei s-au priimit la aceste si din parte-mi am facut tot ce mi-au fost prin putinta pentru a le inlesni durerea. In vro doua, trei zile ei se vor imbarca la Galati. Totodata am luat masuri pentru a intari pre cat mi-au fost cu putinta o granita asa de greu de pazit, precum este acea de-a lungul Carpatilor. Nu numai am indoit pichetul, dar chiar am chemat si concursul plaiesilor nostri. Aceasta am facut-o, domnilor, din interesul dorintei de a da guvernului imperial al Austriei toate putincioasele garantii ca noi nu intelegem a ni amesteca in trebile sale nici direct, nici indirect.

Spre a ma rezuma, domnilor deputati, va voi zice ca toata politica guvernului Mariei-Sale domnului Alexandru Ioan I se povatuieste de urmatoarele principii: vroiam ca pamantul romanesc sa fie un pamant neutru, dar totodata si un pamant ospitalier. Aceasta politica am mostenit-o de la parintii nostri si cu orice sacrificiu vom conserva-o si pentru urmasii nostri.

Vin acuma la o chestiune materiala, la un mic si neinsemnat credit pe care guvernul il va cere de la Adunare pentru a se pune politia din Galati in stare mai buna, spre a pute raspunde la trebuinte, mai ales in timpul de fata. Populatia orasului Galati s-au inmultit in grad foarte mare. Politia sa insa este tot dupa modul celorlalte targuri mici.

Cer, domnilor, ca aceasta chestiune sa se considere ca de urgenta, incuviintand un cred ce nu se urca nici macar la 50 mii lei pentru adaosul de oameni ce trebuie a se face la politia din Galati.





Declaratie privind politica externa a guvernului


Aceasta pagina a fost accesata de 642 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio