Autori > Mihail Kogalniceanu
Interventie privind chestiunea rurala in Dobrogea - 2 martie 1889
In sedinta din 2 martie 1889
Domnilor, eu multumesc domnului ministru al Domeniilor ca a tinut seama in parte si in parte mare, de strigatul dobrogenilor, strigat pe care noi cari am vorbit contra articolului de lege n-am facut decat a-l reproduce. Multumesc domnului ministru mai ales in privinta termenului de sase luni, pe care domnul ministru l-a acceptat. Adoptandu-se acest termen, legea negresit este binefacatoare, in comparatiune cu ceea ce este astazi. Domnilor imbunatatirea legei actuale nu va fi simtitoare, reala, decat atunci cand chiar modul platei va fi lesnicios. Mi s-a spus ca si in acets interes guvernul mediteaza asupra chipului cum sa faca aceasta inlesnire; as avea insa o observatiune de facut: negresit ca pana atunci, cand plata nu este facuta, chiar dupa principiul acestei legi, ministerul are drept sa se opuna la transmiterea proprietatei prin vanzare sau schimb, etc. Dar cand odata in lege se zice ca vanzarea aceasta nu se poate face decat cu aprobarea guvernului, nu socot ca ar mai trebui pusa conditiunea cea dintai, adica ca trebuie sa plateasca mai intai ramasitele, In partea de dincoace a tarei, aceasta nu exista; datoria trece la celalalt proprietar; caci mosia raspunde si aci cred ca se face impiedicare mai mult in paguba statului. Cine sint acei care au cumparat? Acei cari sperau ca, cumparand acele pamanturi, aveau sa plateasca din venitul lor amortizarea. Aceasta a fost ideea principala si de aceea o multime de oameni, cari nu au avut nicio avere, s-au aruncat si au cumparat o multime de loturi si de trei ani de zile nu platesc nimic. Socot ca este in interesul statului sa ia acele pamanturi din mana acelor insolvabili si sa intre in mina solvabililor.
Prin urmare, eu as voi ca guvernul sa-si pastreze dreptul ce-i da legea de a fi singur apreciator. Celui care este dator 3 000 de lei, care nu a platit de 3 ani, ii va fi foarte greu sa plateasca intr-o luna, asa ca atunci cand ar veni un cumparator serios - de exemplu ca domnul Marghiloman, sa-mi permita Domnia sa a-i cita numele - si ar zice: Iau cutare lot, Domniei sale ca solvabil de ce sa-i pui conditiunea de a plati inainte atunci indata?
Totul este ca aceste loturi sa treaca din mini insolvabile in mini solvabile, cu atat mai mult, ca statul nu pierde nimic. Ce ar avea? Ca in loc sa primeasca pretul in termen de 15 ani il va dobandi dupa un an sau doi, pentru ca cel solvabil va cauta cat mai de graba sa se achite de datorie.
Cu aceasta veti ridica totodata si productiunea care acum este inapoiata.
Nu uitati un lucru, ca mare parte din Doborgea - afara de Ostrov, Babadac si Tulcea - nu are un copac si cand vine secta este o mare nenorocire pentur agricultura. Prin urmar,e pana cand nu se vor face paduri, productiunea va suferi.
Sint dator sa recunosc ca statul a facut sacrificii dind paduri de salcimi, cari au prosperat in acel pamant, precum au prosperat si in Ialomita.
Am avut placere sa vad o padure cu salcimi a domnului Marghiloman, plantatiune care, executata la munte, inca ar face o frumusete, un deliciu, prin parfumul florilor de salcimi si al umbrei.
In Dobrogea, salcimul dupa trei ani foloseste; se poate intrebuinta la garderi si alte lucrari.
De aceea, va rog, sa nu se puna conditiunea aceea; statul insa sa-si pastreze dreptul de a da aprobarea sa la transmiterea proprietatei din mini insolvabile in mini mai solvabile decit ale posesorilor actuali.
Interventie privind chestiunea rurala in Dobrogea - 2 martie 1889
Aceasta pagina a fost accesata de 625 ori.