• Biografie
• Opera
• Poze
• Filme

Samanatorismul muntean - Gala Galaction

Desi teleormanean, literatura lui Gala Galaction (n. 1879) s-ar incadra mai degraba in samanatorismul moldovean al epocii, continuand epica populara.
In elementul sau esential, literatura lui e paseista si participa din acelasi romantism popular, caracteristic mai ales primelor "povestiri" ale lui M. Sadoveanu, cu tigani indragostiti de stapana lor, cu haiduci, mai mult sau mai putin eroici, cu navaliri de turci si de tatari, cu bajanii la munte, cu vrajitoare si draci, amectec de basm si de epica populara, intr-un cadru de evocatie poetica reala si, ca nota diferentiala, cu un simt al fantasticului foarte pronuntat, ca, de pilda, in In padurea Cotosmanei, Langa apa Vadislavei, Zilele de necazuri din zavera, Andrei Hotul etc.
Romantismul epocii populare cu reflexe de basm se manifesta mai ales in Copca radvanului, cu romantica dragoste a lui Mura Lautarul, baiatul chelaresei Safta, tiganca, cu domnita Oleana. Cu aceeasi putere de evocare si de fantastic e descrisa si in Moara lui Califar, al carei morar e insasi diavolul. Elementele esentiale ale literaturii scriitorului sunt deci: eicul popular, romantic, si basmul fantasticplin de eresul crestin. Inspiratia lui religioasa se manifesta si sub alte forme; prin nimic nu se vadeste insa mai viu si mai organic decat sub forma eresului; mai toate povestirile sunt strabatute de diavoli si de vrajitori, de babe ce menesc si de maini de morti ce adorm, de calugari si de popi, de minuni ceresti de superstitii, intr-un cuvant, de tot ce constituie mistica populara.
In De la noi, la Cladova, creatia cea mai patetica a scriitorului, pe langa forma pur livreasca, de propovaduire aproape, cu citatii din cartile sfinte, fibra religioasa se manifesta sub forma unui conflict de ordin moral. Nu e fara maretie lupta ce se petrce in sfuletul Popei Tonea indragostit de sarboaica Borivoje, tanara nevasta a batranului jupan Traico de la Cladova, lupta alimentata cu citatii din Scriptura si, mai ales, ultima pagina a trecerii Dunarii cu Sfintele Taine in san, pentru a-i da impartasanie muribundei.
Imprejurarile de acum ale literaturii noastre l-au impins pe scriitor de la povestea romantica, samanatorista, la roman, care, mentinut sub forma unei povestiri prelungite, ca Papucii lui Mahmud, e inca izbutit, iar interior si oarecum de ordin pur psihologic, ca Roxana, e inca interesant. Cand vrea sa se infiga insa in realitate (ca in DoctorulTaifun) insuficienta de creatie a scriitorului e evidenta; epicul e invadat de tendinta, de predica morala sau de simpla cronica (de pilda, in La raspantie de veacuri). Oricare ar fi dimensiunile cartilor sale, scriitorul nu e romancier, ci povestitor. Poet inainte de toate, ca toti smanatoristii epocii, scriitorul are si stilul potrivit viziunii sale poetice; sunt pagini in Moartea lui Califar, in Copca radvanului, in De la noi la Cladova de o amre vigoare stilistica si intr-o pura limba romana. Dar, ca si cum ar fi fost scrise de altcineva, multe din celelalte lucrari sunt patate de un abuz neologistic, care a facut, probabil, pe unii critici sa vada in Galaction un scriitor "modernist". In realitate, neologismul lui e inestetic si, mai ales, vulgar, ziaristic, in asociatii banale si parazitare.

1. Gala Galaction, Bisericuta din razoare, 1914;
2. Gala Galaction, La tarmul marii, reverii si note, 1916;
3. Gala Galaction, Raboj pe bradul verde, 1920;
4. Gala Galaction, Toamne de odinioara, 1924;
5. Gala Galaction, Clopotele manastirii Neamtului, 1926;
6. Gala Galaction, Papucii lui Mahmud, 1933;
7. Gala Galaction, Roxana, 1933;
8. Gala Galaction, Doctorul Taifun, 1933;
9. Gala Galaction, La raspantie de veacuri (2 volume), 1935.
   

Samanatorismul muntean - Gala Galaction


Aceasta pagina a fost accesata de 843 ori.