Autori > Eugen Lovinescu

Samanatorismul si poporanismul moldovean - Ionel Teodoreanu

Ionel Teodoreanu (n. 1897) a debutat prin Ulita copilariei (1923), exercitiu de digitatie in vederea Medelenilor apropiati.
Materialul este tot copilaria, peste care se proiecteaza primele nelinisti ale senzualitatii; lirismul sau fundamental nu se traduce, deocamdata, decat prin scrute eruptiuni intermitente, nesustinute de o suflare intensa, larga; amestec de cupluete lirice si de notatii impresioniste.
Desi urban si plin de elemente moderniste, Hotarul nestatornic (1925); primul volum al Medelenilor, este atat de patriarhal, atat de voluntar si teoretic moldovean, incat se incadreaza in samantorismul pur al literaturii lui M. Sadoveanu si Em. Garleanu. El pleaca, in primul rand, de la eroarea psihologica a posibilitatii unui roman de copii si numai intre copii, - in latura vietii lor obiective, pe cand, nediferentiata sau slab diferentiata, viata copiilor e susceptibila de analiza, dar nu si a intra intr-o actiune epica; micile lor atitudini, sentimentalismul sau umorul lor nu se pot fixa decat intr-o literatura fragmentara de natura Bunicului sau Bunicei lui Delavrancea; lipsite de dinamism, ele n-au cum sa se organizeze in cosntructii compacte, de felul Hotarul neastatornic, in care elementul epic nu trece de ridicarea unui zmeu, de devastarea unui borcan de dulceata sau de vanatoarea organizata impotriva unui broscoi din iazul de devale. Oricat ar fi Danut de amortf si de lipsit de initiativa, Monica cea sfioasa si melancolica si Olguta de voluntara si de intreprinzatoare, aceste diferente de caracter nu se traduc decat in actiuni neinteresante; cat timp caracterele sunt embrionare, diferentele sunt si ele lipsite de importanta. Inserarea in sanul romanului a impersonalei dne Deleanu, a jovialului Iorgu Deleanu, mai mult frate mai mare decat tata, si a lui Herr Direcktor, deconfesiune mecanica, pe langa care se alatura si convetionalul Mos Gheorghe, cu testamentul sau romantic, - folositi ca simplu decor, nu aduc o contributie proprie in desfasurarea actiunii romanului din jurul zmeului lui Danut sau borcanului cu dulceata al Olgutei.
Daca Hotarul nestatornic nu are organizatia, pe care nici nu putea sa o aiba, niic al doilea roman al seriei Medelenilor, Drumuri (1926), n-o are. Cu toata ascendenta pe care o ia Danut, romanul nu e grupat in jurul lui sau in jurul altui erou, nu e un roman pur psihologic, ci unul de atmofesfera, un roman care vrea sa ne evoce un mediu, si, ca atare, fatal pulverizat in diferiti eroi si cu actiuni centrifuge. Lirismul disolut al scriitorului se manifesta nu numai sub forma directa si usor sesizabila, ci si prin incapacitatea de a alege, filtra si organiza, incapacitate vizibila aproape la toti scriitorii moldoveni si, deci, specifica. Exuberanta sa exceptionala nu numai ca nu intampina nici o rezistenta si nici un control, dar creste, oarecum, odata cu varsta eroilor sai, caci, daca limbutia lui Danut si a Olgutei, copii, se multumea cu 380 de pagini in primul volum, trecuti la "adolescenta", ea se rasfata, in al doilea, pe 560 de pagini. Prezentarea prin dialog, adica prezentarea dramatica, este, negresit, la capatul evolutiei literare, dar nu trebuie folosita decat acolo unde e reclamata de necesitate; altcum, cu pretentia realista de a inregistra orice se intampla, se degenereaza in filmare, si o buna parte a romanului are acest caracter.
Exuberanta scriitorului nu se manifesta numai in forma dialogica a filmului fara cadre fixe, ci si prin abundenta amanuntului, neinfranata de nici o stilizare. Daca, de pilda, activitatea copilariei se cheltuieste in joc, cea mai mare parte a activitatii adolescentei se concentreaza, cu siguranta, in jurul senzualitatii nascande; dar, dupa cum in Hotarul nestatornic, jocul trecea de limitele interesului estetic, tot asa si in Drumuri senzualitatea sparge cadrele economiei operei si se transforma intr-un pansenzualism. Considerat ca un fenomen general al adolescentei, exotismul e urmarit cu o complezenta obisnuita numai industriei literare, la toti micii eroi si la toate micile eroine, fireste cu variatiile si degradarile impuse de temperamentul fiecaruia.
Cum unul din caracterele adolescentei culturale mai e si aspiratia spre poezie, legata dealtfel de criza de senzualitate si, cum, mai ales, tanarul Danut se destina literaturii, era de asteptat ca romanul sa abunde si in exces de literaturizare. Toata lumea scrie si discuta literatura; toti isi trimit scrisori frumos si uniform stilizate, dar interminabile; mai ales tanarul Danut, viitorul romancier, impinge indiscretia pana a devasta arhivele Medelenilor, dand publicitatii toate caietele de literatura ale lui Ionel Teodoreanu, din prima sa maniera, de jucarii, de mici poeme, notatii impreioniste, amestec de fragezime si de manierism.
Cu tot abuzul de digresiune, Intre vanturi 91927) e mult mai organizat si e strabatut si de un suflu dramatic, care, venit de dincolo de constiinta, trece peste anecdota. Fundamentul liric - si in aceasta sta principala rezerva fata de intreaga literatura medelenista, - nu i se poate, totusi, contesta tanarului scriitor talentul de a crea in lava entuziasmului viata in toate dimensiunile ei, tipuri individualizate, organice; Olguta, de pilda, are o personalitate definita si descrie o curba a vietii careia, desi neprevazuta, tragica iubire ii adauga un rasunet mai adanc, toate tipurile secundare, Tonel, Mircea Balmus, Puiu Deleanu, familia Balmus, postuma Fita Elencu, Iorgu Deleanu, vagabondul Vania chiar, au o nota de autenticitate neindoioasa. Prin puterea lui de simpatie, prin cordialitatea expresiei sale si prin acel aer de juvenilitate cu care ii e intovarasita orice manifestatie literara, scriitorul a cucerit spontan masele tinere printr-o contagiune de ordin mai mult social. Si lirismul, si poezia naturii din vechea mostenire a sufletului moldovean, si scrisul lui "estet", plin de imagini proaspete, impregnat de modernism si, deci, intr-un progres evident fata de vechiul samanatorism, i-au ajutat in dezlantuirea acestei contagiuni unice, care, desi fugara, a impuns un scriitor de valoare. Activitatea ulterioara a scriitorului s-a dezvoltat apoi in cadre ce se puteau prevedea. Lirismul luxuriant, expresia inflorita, metaforica, frageda in amanunt si obositoare in totalitate, constituie inca forma obsnuita a tuturor romanelor venite mai pe urma cu o abundenta aproape egala cu cea a lui Cezar Petrescu. Moldovenismul teoretic e inca una din axele scriitorului: chiar cand se preface in ura, ca mai toate iubirile, el tot sfarseste prin a fi biruitor. E povestea lui Andi din Bal mascat, reintors, dupa mari revolte si veleitati de emancipare, la placenta tutelara a Iasilor. Ceea ce pare nou, suparator nou, in mai toate romanele, este tendinta spre senzational, spre fantastic, spre macabru, spre melodramatic, spre figuri exceptionale, maniaci, nebuni, monstri morali, fenomen de romantism prelungit. La aceasta caracterizare participa intreaga atmosfera de dementa din Turnul Milenii, in care eroina e gatuita de tatal ei intr-un moment de nebunie; Fata din Zlataust se abate, la fel, intr-o vegetate inextricabila de mistere sfarsita printr-o crima de dragoste perversa intre femei si innebunirea eroinea, adevarat fenomen teratologic. Si in Golia, aceeasi atmosfera de mister in azilul de batrane intemeiat de familia Golia, careia ii mai supravietuieste doar un paralitic cocosat; romanul se ispraveste prin impuscarea eroului de catre paraliticului gelos pentru ca-i luase pe fiica-sa cu care avea relatii incestuoase. Ajunge pentru a ne convinge ca scriitorul n-a iesit inca din criza pubertatii literare, irosindu-si marile lui calitati de expresie si de frenezie lirica in opere de inflatie tenebroasa.

Ionel Teodoreanu, Ulita copilariei, 1923;
Ionel Teodoreanu, La Medeleni, roman: 1. Hotarul nestatornic, 1925; 2. Drumuri, 1926; 3. Intre vanturi, 1927;
Ionel Teodoreanu, Turnul Milenii, 1934;
Ionel Teodoreanu, Bal mascat, 1934;
Ionel Teodoreanu, Fata din Zlataust, 1934;
Ionel Teodoreanu, Golia, 1934;
Ionel Teodoreanu, Craciunul de la Silivestri, 1934.

Samanatorismul si poporanismul moldovean - Cezar Petrescu
Samanatorismul si poporanismul moldovean - Ionel Teodoreanu

Aceasta pagina a fost accesata de 883 ori.