Autori > Ion Minulescu


Nu sunt ce par a fi



lui Gicu


Nu sunt ce par a fi -
Nu sunt
Nimic din ce-as fi vrut sa fiu !
Dar fiindca m-am nascut fara sa stiu,
Sau prea curind
Sau poate prea tirziu
M-am resemnat, ca orice bun crestin,
Si n-am ramas decit... Cel care sunt !

Sunt cel din urma strop de vin
Din rustica ulcica de pamint
Pe care l-au sorbit pe rind
Cinci generatii de olteni -
Cei mai de seama podgoreni,
Dintre mosneni
Si oraseni -
Stramosii mei, care-au murit cintind :
" Oltule ... riu blestemat
Ce vii asa turburat ?"
Dar
Oltul i-a platit la fel
Cum l-au cintat si ei pe el
Si cum - mi-e martor
Dumnezeu -
Astazi, nu-l mai cint decit eu !

Pe mine, insa -
Ce pacat
Ca vinul vechi, de
Dragasani,
M-a intinerit cu trei sute de ani,
Cind fetele din
Slatina
Cu ochii mari cit strachina,
De cite ori le-am sarutat,
M-au blestemat
Sa-mi pierd cu mintile
Si datina,
Sa nu mai fiu cel care sunt
Cu-adevarat,
Si ca sa fiu pe placul lor,
Sa le sarut doar la ... culesul viilor,
In zvonul glumelor zvirlite-n vint
Pe care
Oltul, cind le prinde -
Oricit ar fi de turbure -
Se limpezeste
Si se-ntinde
Cu ele pina-n Dunare !

La fel si eu, ca orice bun crestin,
Pe malul
Oltului, cindva,
Ma voi intinde tot asa,
Cind cel din urma strop de vin
il voi sorbi tot din ulcica mea,
Nu din paharul de argint, al altuia
Pahar strain !
Si-abia atunci voi fi cu-adevarat
Cel care-am fost -
Un nou crucificat -
In vecii vecilor ... Amin !



(8 februarie 1936)







Nu sunt ce par a fi


Aceasta pagina a fost accesata de 1735 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio