Autori > Ion Minulescu
Pastel profan
lui Damian Stanoiu
Palmuiti de vanturi
Si scuipati de ploi,
Sfintii de pe zidul monastirii
Dezbracatu-s-au de-odajdii
Si-au ramas aproape goi,
Ca Isus Cristos in clipa rastignirii
In pridvorul monastirii e noroi
(Fiindca maicile nu umbla cu galosi),
Si de-atatea campenesti cucernicii
Sfintii par satui
Si somnorosi,
Casca-n ritmul Sfintei Liturghii
Langa zidul monastirii e-ngropat
Un curtean ucis de Voda, pentr-o jupanita,
Cam prin "una mie sase sute" - leat -
Cand Muntenia era voievodat,
Si curtenii toti, boieri de vita
Restul peisajului:
Urzici
Pentru postul Pastilor, ce-ncepe maine
Iar de la fereastra plina de zambile
Albe,
Roze
Si liliachii,
Starita face morala unui caine,
Care persecuta bietele pisici
Si s-ascunde noaptea prin chilii
Pastel profan
Aceasta pagina a fost accesata de 766 ori.