Autori > Anton Pann


Invatatura data rau se sparge in capul tau





            Nastratin era un hogea (dascal sau invatator)
            Care a ramas de basmu pana astazi tuturor,
            Pentru ca era din fire cam p-o ureche, nazdravan,
            Nu-l gasesti insa in fapta sa fi fost vreun viclean;
            El sezand odata-n scoala, ce ii dete-n simplul gand:
            - Ascultati, copii – le zise (cu-ntamplare stranutand) -
            Sa stiti d-astazi inainte ca eu cand voi stranuta,
            Toti batand indata-n palme sa-mi ziceti hair-ola!


            Cu-ntamplare dar odata galeata in put cazand
            si cu ce sa scoata apa pentru scoala neavand,
            Hogea porunci indata ca din toti ai sai scolari
            Sa se lase-n put s-o scoata vreunul din cei mai mari;
            Merg scolarii toti in graba, pe langa put se adun,
            Dar privind s-adanc vazandu-l, n-a vrut sa intre nici un.


            Deci vazand ca coraj n-are nici unul din cati era;
            Hotari-n cele din urma el intr-insul a intra;
            s-asa dezbracat de toate, cu capul gol si descult,
            Legat cu un streang de mijloc, scolarii-l lasara-n put;
            Dupa ce gasi galeata si dupa ce o lega,
            Catre scolari dete gura si sa-l traga le striga;
            Ei pornind cu toti dodata sa-l traga in sus de jos


            si tocma cam pe la gura putului cand fu el scos,
            Razele luminii-ndata il gadilara in nas
            si incepu sa stranute una-ntr-alta-n acel ceas;
            Ei cum aud ca stranuta aminte-n grab s-au adus
            De porunca lui cea data (dupa cum am spus mai sus)
            si cu totii deodata funia din maini lasand,
            incepur-a bate-n palme si "hair-ola !" strigand.
            Bietul Hogea cade-n data ca un dovleac jos trantit
            Pana-n fund isi sparse capul, de pereti fiind lovit.
            Dupa ce iesi in urma d-acei nerozi copii tras,
            Jupuit ca vai de dansul, la picioare, maini si nas,
            Zise: - Nu e vina voastra, ci a mea, ca n-am judecat,
            s-astfel de cinste neroada ca sa-mi dati v-am invatat,
            Care-n cele dupa urma din pricina-i ajunsei
            Cu picioare, maini belite si cu cap spart m-alesei.






Invatatura data rau se sparge in capul tau


Aceasta pagina a fost accesata de 837 ori.


© 2007 Audio Carti - Carti Audio