Autori > Anton Pann
Casca ochii la tocmeala iar nu dupa ce te-nsala
Murind lui Nastratin Hogea magarul ce il avea,
Socoti cum sa mai scoata din paguba sa ceva:
si asa taind cu el capul magarului celui mort,
L-a-nfasurat pe deasupra binisor cu niste tort;
Apoi cu acest ghem mare in piat' sa-l vanza mergand,
Se duse si el cu dansul cu alti vanzatori in rand;
Stand aci, veni indata un ovrei cumparator,
Carele de chilipire era-n piat' precupitor;
in vreo cateva cuvinte invoindu-se din pret,
ii zise cumparatorul (vazandu-l prea greulet):
- Dar ce are ghemu-ntr-insul, de vine greu la cantar ?
Nastratin Hogea raspunse: - Iaca un cap de magar !
Daca-l mai intreba inca s-ii raspunse tot la fel,
Socoti cumparatorul ca il face prost pe el.
si scotand ii dete-n mana banii cat i s-a cazut,
Care Nastratin luandu-i, se facu grab nevazut.
Pe cumparatorul insa cugetele nu-l lasa,
S-apuca, desfacu ghemul cum a mers la casa sa,
si abia gasi pe dansul numai o oca de tort,
Iar celelalte ocale capul magarului mort.
"Mai mare daraua
Fu decat ocaua."
Ce sa faca ?! Pleaca iute sa-l caute necajit,
Dar Hogea cum lua banii, la casa sa a fugit;
El insa tot cautandu-l prin piat' de a-l mai vedea,
Abia la o saptamana putu cu el ochi ca sa dea,
si puind mana pe dansul, judecatii-n grab l-a dat,
Aratand cu jeluire cum si ce fel l-a-nselat.
Fiind dar Nastratin Hogea la judecata adus,
El totodata de fata si dovezile s-a pus,
Cum ca i-a spus adevarul, ca e un cap de magar,
Cand i-a facut intrebare de ce e greu la cantar.
Judecata pe temeiul dovezilor drept dand dar,
Cumparatorul ramase cu capul cel de magar.
Casca ochii la tocmeala iar nu dupa ce te-nsala
Aceasta pagina a fost accesata de 654 ori.