Autori > Cincinat Pavelescu
Madrigale
I.
Dacă suferința intimă sculptează
Chipul meu ce n-are zâmbetul vioi,
E că gelozia poate mă-ntristează
Că nu sunt în locul copiei, cu voi.
II.
Te miri că pică-atâtea stele,
Dar nu-s doar stele căzătoare,
Sunt poate lacrimile mele
Ce plâng o dragoste ce moare.
III.
Sub paleta toamnei sângera grădina
Împletindu-ți visul cu păreri de rău;
Tu făceai buchete și furai lumina
Razelor de soare prinse-n părul tău.
IV.
Precum din foc rămâne scrum,
Ce-a strălucit o să apună,
Azi din iubirea mea nebună
Fac cântece pentru volum.
V.
Smarandei
De ce în ochii tăi albaștri
Plutește-atâta vag mister?
Ori te-ai uitat prea mult la cer
Și-ai năzuit mereu spre aștri?
Madrigale
Aceasta pagina a fost accesata de 585 ori.