Autori > Ion Pillat
Casa din deal
Prin ochelari de geamuri privea cu ochi de lampa
Ca o buna la nepotelul mic.
Pe-atunci stiam ca-i vie; azi nu mai stiu nimic:
Apas cu nepasare de om pe-a usii clampa.
Sub acoperisul, care-i sta ca un bonet,
Glicina ei pe tample cadea ca o suvita.
Si, mirosind a floare de tei, a lamaita,
A cantalup, a lisa de chitra, a serbet,
in fiece odaie dezvaluiam cu frica
Alt gand din vechiul suflet curat si romanesc...
Ce nu-mi cuprinde mintea, desi imbatranesc,
Pe-atunci traia in voie in inima mea mica.
Pendule batrane mai bat acelasi ceas,
Prelung, ca o dojana, in linistea sonora,
Dar timpul intra-n casa trantindu-i alta ora,
Si inima i-o sparge, tic-tac, sub al meu pas.
Casa din deal
Aceasta pagina a fost accesata de 1124 ori.