Autori > Ion Pillat
Ciocarlia
Palpita lampi, spre ziua stingandu-se - La geam
Privesti nemarginirea orasului, din care
Ca ieri se naste astazi in uruit de care...
Orasul unde-n vremuri alaturea plangeam
In gama monotona de fabrici si de uliti,
Ce zilnic raspandeste si iar absoarbe-n ea
Aceeasi omeneasca silinta ce nu vrea
Sa franga pentru vise biruitoare suliti.
Afara straduinta noroadelor se-mbata
Lovind pe nicovala metalul dur si clar -
Si pulsul surd al muncii incepe iar sa bata
In piepturi si-n motoare: nostalgic, ritmic, rar.
Dar sus, sus prin spirale de fum, spre rasarit
Se-nalta-n zbor si suie pe scari de armonie.
Cetatea-n trepidare de fier n-a banuit.
Ca, slobod, sparge cerul un viers de ciocarlie.
Cand singur, pururi singur, te-ncerci in zori, de zile
Sa prinzi scantei de versuri cu griji de alchimist:
Presari cenuse numai, pe innegrite file...
O, aripi spre lumina! O, lut masiv si trist!
Ciocarlia
Aceasta pagina a fost accesata de 610 ori.